Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor” are loc în București, Iași, Timișoara și Cluj, la ora 15.00.
În București, marșul se va desfășura pe traseul Piața Universității (Parcul Colțea) – Piața Romană – Piața Victoriei.
Anul acesta, activistele care luptă împotriva violenței domestice, din cadrul Rețelei VIF, reproșează autorităților că victimele sunt descurajate să raporteze actele de violență și atrag atenția că dosarele în care sunt implicate minore ar trebui să fie rezolvate în regim de urgență. Observațiile activistelor vin în contextul tragediei de la Caracal, care a șocat o țară întreagă. Alexandra Măceșeanu, o copilă de 15 ani, a fost răpită și omorâtă de Gheorghe Dincă, deși reușise să sune la Poliție.
Citește mai multe aici: DOSAR. Adevărații monștri de la Caracal
„Condamnăm comportamentul unor polițiști în relația cu femeile care reclamă agresiunile. Refuzul unor polițiști de a înregistra plângerile femeilor, în mod special ale femeilor rome sau ale altor femei din grupuri vulnerabile și atitudinea lor descurajantă atârnă greu în decizia femeilor de a merge mai departe pe drumul instituțional necesar eliberării din situația de violență sau de a se întoarce la agresor”, a spus activista Andreea Rusu, de la Centrul Filia, organizație care luptă pentru drepturile femeilor.
ONG-urile mai cer investiții în programe de prevenție, în adăposturi pentru victime și fonduri pentru formarea polițiștilor și pentru lucrători sociali, care să le ajute pe femei.
Citește și: Mărturia șocantă a unei femei violate despre cum a fost tratată de oamenii legii. Ce spune Poliția
„Suntem îngrijorate de lipsa accesibilității la servicii sociale publice oferite la nivel local în cazurile de violență împotriva femeilor. Serviciile publice nu sunt specifice pentru victimele violenței domestice, cele existente nu sunt suficient promovate pentru a fi cunoscute, procedurile de acces sunt greoaie și descurajante, iar majoritatea adăposturilor nu pot primi femeile în regim de urgență. Această stare de fapt, alături de lipsa acută de suport și finanțări care periclitează activitatea serviciilor specializate, reduc accesul femeilor la ajutorul de care au nevoie pentru a scăpa de violență. Este necesar un efort comun, de cooperare și consultare, astfel încât nevoile
femeilor să fie prioritare în construirea bugetelor locale și centrale, așa cum prevede legea”, a explicat Cristina Horia, directoarea Fundației Sensiblu, ONG care oferă adăpost victimelor violenței domestice din București.
Marșul, aflat la a cincea ediție, este sprijinit și de ambasadele Albaniei, Argentinei, Austriei, Belgiei, Canadei, Chile, Croației, Cehiei, Danemarcei, Comisiei Europene, Elveției, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei, Israelului, Lituaniei, Olandei, Norvegiei, Peru, Serbiei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Statelor Unite și Marii Britanii. Ambasadele au semnat o declarație, în care „condamnă cu fermitate toate formele de violenţă împotriva femeilor şi fetelor” și cer „servicii de sprijin şi ajutor furnizate fără nici un fel de discriminare”.
Citește și: Brățările electronice, un colac de salvare pentru victime?
Peste 11.800 de infracțiuni de violență domestică în șase luni
Amintim că una din patru românce a fost agresată fizic sau sexual de partenerul ei sau de fostul partener, cel puțin o dată în viață, potrivit unui raport al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA).
De asemenea, în primele șase luni ale anului, la Poliție s-au înregistrat peste 11.800 de infracțiuni de violență domestică și au fost emise peste 3.600 de ordine de protecție provizorii. Alte 3.500 de ordine de protecție au fost aprobate de instanțele judecătorești.
În anul 2018, au fost trimiși în judecată doar 3,5 la sută dintre inculpații din dosarele privind violența în familie, adică puțin peste 1.300 de persoane.
Citește și: Nici o victimă a violului nu a mers la centrul-pilot. Proiectul din care face parte - 2,5 milioane €
Bucureștiul, dezastru pentru victimele violenței domestice
În luna mai a acestui an, își închidea porțile Casa Invicta, singurul centru în regim de urgență, deschis non-stop, din București, care era administrat în parteneriat public-privat (ONG-ul Anais asigura personalul și prelua victimele, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse pusese la dispoziție spațiul pentru adăpost, iar Primăria Capitalei oferea finanțarea).
Atunci, primărița Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, mai întâi, că nu mai sunt bani la buget, apoi că a fost o colaborare punctuală cu asociația Anais, precizând că Primăria Capitalei derulează o serie de programe pentru victimele violenței domestice, între care: oferirea a două locuințe protejate, cazarea în Centrul de sprijin pentru familii defavorizate și programul-pilot „Împreună“, prin care victimele primesc maxim 1.500 de lei pentru plata chiriei.
Cu toate acestea, din februarie 2019, de când a fost aprobat în Consiliul General al Municipiului București proiectul „Împreună“, o singură victimă a violenței domestice a primit cei 1.500 de lei pentru a-și închiria o locuință, iar alte două persoane așteaptă să le fie aprobat dosarul, potrivit unui răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Newsweek România. Alte opt victime ale violenței domestice au fost cazate anul acesta în Centrul pentru familii defavorizate, a mai spus Primăria Capitalei.
Citește și: Firea a ajutat doar 11 femei anul acesta. Promisese că va salva 50 în fiecare lună
