Numărul tinerilor defavorizați material și social, de 4 ori mai mare în România decât media UE

Rata deprivării materiale şi sociale severe în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani a fost de 6,1% în Uniunea Europeană în anul 2021, însă în România s-a cifrat la 23%, conform Eurostat.

În rândul statelor membre, proporţia tinerilor care au fost grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social a fost mai mică de 3% în 11 dintre cele 26 de state membre pentru care sunt disponibile date: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Ţările de Jos, Croaţia, Slovenia, Finlanda, Austria şi Estonia.

Citește și: „Reușită” CFR Călători: pierderi de 10 ori mai mari față de acum 5 ani. Datorii record: un miliard

Rata deprivării materiale şi sociale severe în rândul tinerilor din România, depășită doar de Bulgaria și Grecia

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare proporţie a tinerilor grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social sunt România (23,1%), Bulgaria (18,7%) şi Grecia (14,2%).

Datele Eurostat mai arată că în 2021 aproximativ 25,3% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani din Uniunea Europeană, sau 17,8 milioane de persoane, erau în pericol de sărăcie sau excluziune socială. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul tinerilor varia între 36,1% în România şi 10,6% în Cehia.

Citește și: Șeful Stellantis: Nu există suficiente minerale pe Pământ pentru „revoluția” mașinilor electrice

În majoritatea statelor membre, riscul de sărăcie este mai mare pentru tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani decât pentru populaţia totală.

În schimb, în opt state membre UE riscul de sărăcie în rândul tinerilor este mai mic decât în rândul populaţiei generale.

Tot potrivit Eurostat, 6,5 milioane de persoane cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în 2021 în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii, echivalentul a 9,4% din populaţia acestui grup de vârstă.

În rândul statelor membre, Danemarca (16,1%), Grecia (15%) şi Irlanda (13%) au înregistrat cele mai mari proporţii ale tinerilor care trăiau în gospodarii cu o intensitate foarte redusă a muncii.

La polul opus, cele mai mici proporţii se înregistrau în Slovenia (3,5%), Malta (3,7%), Polonia (3,8%) şi România.