Astfel, „transpunerea deciziei-cadru în legislația primară din România s-a realizat corect și complet. În schimb, legislația secundară, în special cea care ar putea conduce la o fundamentare mai riguroasă a politicilor penale de reprimare a fenomenului infracțional motivat de ură, prin furnizarea de date statistice corecte, complete și riguroase, necesită îmbunătățiri”, este concluzia unui proiect al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și al Institutului de Politici Publice, finanțat din bani europeni.
Proiectul, care se ridică la 242.840 de euro, a urmărit modul în care a fost implementată decizia cadru 2008/913 timp de 10 ani în România.
Cele mai importante măsuri care ar trebui luate pentru o mai bună combatere a infracțiunilor motivate de ură sunt:
- Derularea de campanii de informare/conștientizare, atât în rândul comunităților cu risc sociologic ridicat de a deveni victime, cât și în rândul populației cu privire la atribuţiile autorităţilor represive ale statului în materia combaterii infracţiunilor motivate de ură, inclusiv obligaţia acestora de înregistra distinct mobilul lor, cu atât mai mult atunci când victimele fac astfel de precizări
- Formare profesională continuă, cu precădere a forţelor de ordine, dar și a personalului administrativ în materie de colectare de date statistice
- Îmbunătățirea sistemului de colectare de date, inclusiv prin colectarea lor dezagregată, precum și a înregistrării/raportării incidentelor.
Discursul urii, în cifre
Un sondaj al IRES, realizat în cadrul proiectului, arată că 70% dintre români afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%). Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă (24%) și cercul de prieteni (19%).
70% dintre respondenți cred că persoanele care practică discursul urii ar trebui pedepsite, din care 54% prin avertisment, 30% prin amendă și 12% prin închisoare.
Infracțiunile motivate de ura față de alte persoane motivate pe unul din criteriile etnic, rasă, religie, orientare sexuală sau politică sunt și ele prezente în percepția respondenților, cele mai frecvente fiind agresiunea verbală (76%), agresiunea fizică (62%), amenințarea (53%) și încălcarea sau distrugerea de proprietate (52%).
În situația în care ar fi victima unei infracțiuni motivate de ură, 88% dintre români spun că ar raporta acest incident instituțiilor abilitate. Dincolo de situația ipotetică, numai 18% susțin că ar fi fost victima unei infracțiuni motivate de ură. Principalii promotori ai discursului urii în România sunt oamenii obișnuiți(23%), conducătorii / politicienii / parlamentarii (21%) și mass-media (7%).
Sondajul mai arată și că „aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale.
Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii acre critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău României pentru 36% dintre români. Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice.
Sondajul IRES a fost realizat la finalul anului 2018, la comanda CNCD, pe un eșantion de 1.300 de persoane, cu o eroare ± 2,7%.
