Ce se întâmplă cu facturile tot mai mari la termoficare. Vor fi controale de la ANRE? Prim-ministrul Marcel Ciolacu a cerut ca ANRE să facă controale la preţurile practicate pentru gazul metan.
De regulă, în sezonul rece, furnizorii de gaze pentru CET-uri (centrale electrotermice), care folosesc gaz metan, caută cel mai ieftin gaz existent pe piaţă.
Ce se întâmplă cu facturile tot mai mari la termoficare
Dacă cel din producţia internă este mai scump, ies pe bursa de gaze de la Baumgarten, din Austria, unde găsesc gaz mai ieftin.
De regulă, acest gaz este mai ieftin pentru că Rusia vine aici cu o ofertă bazată pe un preţ de producţie foarte scăzut, care duce la o ofertă de nerefuzat.
"Apropo de energie și de faptul că a venit cu adevărat iarna: astăzi alocăm sumele necesare în vederea bunei funcționări a serviciului public de alimentare cu energie termică, în sistem centralizat", a anunţat Marcel Ciolacu.
Citeşte şi: Avem gaze, va fi o iarnă liniştită. Depozitele europene de gaz metan sunt pline 100%
"În paralel", a adăugat acesta, "îi cer domnului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, să se uite cu atenție la ceea ce se întâmplă în privința prețului la gaze".
Ciolacu a explicat:
"Am văzut că au apărut situații de furnizori care au crescut nefundamentat prețurile, de vreme ce în toată Europa acestea au scăzut.
E drept că nu se resimt în facturile populației, unde există plafonare, dar aceste firme vin apoi la stat, ca să le decontăm noi diferența față de prețul plafonat. Vă rog să verificați situația. Sper că și ANRE se va sesiza."
Citeşte şi: România, cerere radicală pentru Comisia Europeană. Nu mai plătim cel mai scump gaz metan din lume
De regulă, preţurile în Europa scad atunci când sunt făcute stocuri, bazate pe costuri de producţie mai mici, din alte surse decât gazul rusesc, care este sub embargou.
Un embargou pe care Ungaria nu îl respectă şi acesta e motivul pentru care are probleme cu Comisia Europeană.
La începutul războiului din Ucraina, cel mai dependent stat de gazul rusesc de exemplu era Italia. În statele europene unde nu se manifestă această dependenţă, se cosumă gaz metan din alte surse, cum ar fi Bazinul Mării Nordului, controlat de Norvegia, ori zona Magrebului (Africa de Nord).
Datele mixului energetic european explică situaţia termoficării României
Mixul energetic al UE, în anul 2020, a fost format din 34,5% din petrol și produse petroliere, 23,7% din gaze naturale, 17,4% din surse regenerabile, 12,7% din energie nucleară și 10,5% din combustibili fosili solizi, conform Comisiei Europene.
În anul 2020, UE a importat 57,5% din energia consumată, deoarece producția proprie nu permitea internalizarea, iar variațiile stocurilor au satisfăcut doar 42,5% din nevoile sale. Iar firmele care furnizează gaze CET-urilor din România, fatalmente, când creşte cerea, cum e cazul acum, ajung la Bursa Gazului de la Baumgarten, unde Rusia are cele mai mici preţuri.
UE de altfel a primit din Rusia, în anul 2020, 46,1% din importurile sale de gaze naturale. În anul 2021, țările UE au importat 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, ceea ce a reprezentat aproximativ 45% din totalul importurilor de gaze.
Citeşte şi: Klaus Iohannis: „România va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan”
Ponderea Rusiei în importurile UE de gaze naturale a scăzut de la 39%, în al treilea trimestru din anul 2021, la 12%, în al treilea trimestru din anul 2023. Principala poartă de intrare în Europa a gazului rusesc este la Baumgarten, în Austria.
Alți furnizori importanți sunt Norvegia, Algeria, Qatar, SUA, Regatul Unit, Nigeria și Libia, reprezentând împreună cu Rusia 90% din totalul importurilor de gaze naturale ale UE. Dar din 2020 UE şi-a diversificat mult sursele de gaz, punând treptat sub embargou Moscova.
Dar problema cu dependenţa de gazul rusesc e minoră pentru Bucureşti. Dependența scăzută a putut fi observată în Țările de Jos, România și aproape nici o dependență de gazul rusesc nu există în Georgia, Irlanda și Ucraina, conform Statista.
