În majoritatea ţărilor europene, depozitele de stocare au atins deja o capacitate de 90%, instalaţiile din Spania fiind pline în proporţie de 100%, cele din Marea Britanie de 98%, iar cele din Germania de 92%.
În întreaga Uniune Europeană, media este de 91,05% din capacitate, în condiţiile în care blocul lucrează pentru a pune capăt dependenţei sale de energia rusească.
Avem gaze, va fi o iarnă liniştită
UE a stabilit ca obiectiv umplerea depozitelor la 90% din capacitate până la 1 noiembrie, pentru a evita probleme cu aprovizionarea în lunile de iarnă. Vineri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a remarcat, într-o postare pe X (Twitter), că măsurile de asigurare a aprovizionării au fost implementate cu mult înainte de termen.
"Acest lucru ne va ajuta să fim în siguranţă în această iarnă. Împreună, ne dispensăm de gazul rusesc. Şi continuăm să lucrăm în paralel la aprovizionarea mai diversificată cu energie, pentru viitor", a arătat ea, conform News.ro.
Citeşte şi: Ministrul Energiei: „Stăm foarte bine cu stocurile de gaze. Românii nu vor tremura de frig la iarnă”
Cu toate acestea, analiştii avertizează că o iarnă mai friguroasă decât se aşteaptă sau întreruperi ale aprovizionării la nivel mondial ar putea avea în continuare un impact asupra securităţii energetice a UE.
"Riscul de penurie de gaze naturale în Europa în sezonul de vârf al cererii din iarna viitoare, 2023/24, este doar marginal, cu o probabilitate de doar 10% de penurie gravă, chiar şi în cazul unei aprovizionări ruseşti reduse sau inexistente", a declarat Eurasia, companie de consultanţă în domeniul riscurilor politice.
Citeşte şi: Prețul gazelor a „bubuit” în Europa: Un megawatt costă zeci de euro. „Livrările sunt în pericol”
"Guvernele, furnizorii şi consumatorii s-au coordonat cu succes în ceea ce priveşte accesul la noi surse de aprovizionare, reducerea consumului şi trimiterea gazului disponibil către regiuni şi sectoare în care nu există alternative", a adăugat aceasta.
Eurasia remarcă totodată reducerea cererii de gaze, precum şi "o trecere agresivă" la aprovizionarea din surse alternative, de exemplu prin stimularea energiei eoliene offshore în Marea Nordului, ceea ce a contribuit şi mai mult la reducerea dependenţei UE de gazele importate.
