Andrei Caramitru: România are densitatea de primari de cinci ori mai mare decât Bulgaria

"În Bulgaria sunt 24.000 de locuitori, în medie, pentru fiecare primar. În Polonia - 15.300. În România 5.600", spune Caramitru.

"Deci, România are de 5 ori mai mulți primari decât Bulgaria (n. red.: pe unitatea de locuitori)! Și de 3 ori mai mulți decât Polonia! Mai citiți o dată, până realizați ce înseamnă așa ceva", detaliază analistul financiar.

"Deci", continuă Andrei Caramitru, "dacă am vrea să fim organizați ca Polonia - 2 primari din 3 trebuie să plece. Comasare - o comună la 3 existente.

Andrei Caramitru: România are densitatea de primari de cinci ori mai mare decât Bulgaria

Dacă am copia Bulgaria, care, uite acum e în eur (n. red.: Zona Euro) și nu are deficit (n. red.: Bulgaria are un deficit estimat pe anul 2025 de 3,1%, adică 6,82 miliarde de leva, în limitele stabilite de UE, spre deosebire de noi, care suntem recordmani negativi în Uniune) - 4 primari din 5 - OUT".

Să analizăm puţin situaţia la rece, pe cifre. Densitatea primarilor (și implicit a unităților administrativ-teritoriale) variază semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene, reflectând structuri administrative istorice diferite.

Franța are cea mai ridicată densitate a primarilor din UE, având peste 34.000 de comune, conform City Mayors, ceea ce înseamnă că are mai mult de o treime din totalul comunelor din întreaga Uniune Europeană.

Citeşte şi: Reforma administrației. Guvernul anunță modificări în mai multe domenii-cheie: apărare, ordine publică

Da, aşa este, însă e biine să ne gândim ce dezvoltare va fi avut Franţa dacă ar fi scăzut densitatea primarilor şi astfel ar fi avut un stat mai eficient, dinspre administraţia locală.

În general, Franţa este, ca eficienţă funcţională, un contraexemplu, care merită analizat cu atenţie, apoi trasă concluzia: aşa nu. Iată principalele caracteristici ale densității primarilor în UE:

Densitate foarte ridicată a primarilor au Franța (peste 34.000), apoi Germania (cca. 11.000 - 12.000 de unități locale, adică de vreo trei ori mai mică decât Franţa).

Citeşte şi: Două primării devin una singură. Economisesc banii ce se pierd pentru două administraţii

Să ne uităm la eficienţa administrativă germană şi să o comparăm cu cea franceză: de aceea este Germania motorul Europei.

Densitate medie spre mare au state precum Italia și Spania, şi ele cu un număr mare de comune (peste 7.000 - 8.000 fiecare).

Dar populația este mai concentrată în localități mai mari, comparativ cu Franța. Este un fenomen tipic ruralului conservator, care nu vrea să se schimbe şi are patriotism local, ca şi la noi, lucru pe care, aşa cum am văzut, îl critică Andrei Caramitru, pe Facebook.

Citeşte şi: Reformă în administrație. Vor fi tăieri de posturi și salarii. Ce se întâmplă cu cei care nu plătesc impozite

Densitate mică au state UE precum Suedia, Danemarca, Finlanda sau Marea Britanie (inclusă în studiile europene, deși nu mai este în UE.

Aici, numărul municipalităților este mult mai mic, acestea fiind comasate, pentru a reduce costurile administrative. Cauzele însă sunt diferite.

Suedia, Danemarca sau Finlanda sunt state cu o densitate scăzută a populaţiei, căreia îi corespunde o densitate mică a primăriilor.

România, în media UE

Marea Britanie e un caz diferit: de la premierul Margaret Thatcher încoace, Regatul Unit a mizat foarte mult pe eficienţă şi simplificare administrativă.

România se situează undeva la mijloc, cu peste 3.100 de comune/orașe (UAT-uri, adică unități administrativ-teritoriale), având un număr ridicat de localități mici care necesită un primar propriu.

La acest capitol, semănăm mult cu Spania, Franţa sau Germania. Şi ca densitate mare de primari, şi din punctul de vedere al conservatorismului local.

Nu ne permitem

Ideea este că statele cu care semănăm au fosţa economică pentru a-şi permite costurile unei administraţii locale arborescente, pe când noi nu. Adică, nu ne permitem să fim în media UE, la acest capitol, când suntem aproape cei mai săraci.

În UE, media populației la nivel local este foarte mică în unele state, unde multe municipalități au sub 10.000 de locuitori, necesitând un primar la un număr mic de cetățeni, conform Research Gate.

Însă faptul că lucrurile stau asfel nu este un motiv ca să spunem că şi noi trebuie să facem la fel. Tradiţiile proaste dăunează.

Există o tendință generală în UE, de comasare a localităților mici, pentru a crește eficiența și a reduce costurile (prin reducerea numărului de primari şi primării, adică consilii locale, aparat administrativ, costuri asociate), deși rezistența locală este adesea ridicată.

Dar, când este vorba despre interesul naţional, această rezistenţă poate fi învinsă şi bunele obiceiuri să fie stabilite şi să prevaleze.