Asistaţii social din România refuză să facă un minim efort pentru sumele încasate gratis de la stat. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă.
Un oraș din Germania a decis că va scoate asistaţii social pe străzi, la muncă în folosul comunității. Departamentul de afaceri sociale al orașului german Essen dorește să îi oblige pe cei care beneficiază de ajutoare sociale să muncească în folosul comunității. Incapacitatea de a munci ar trebui dovedită în urma unui control medical. Proiectul a fost primit însă cu critici.
Munca în folosul comunităţii în cazul asistaţilor social este obligatorie pentru cei apţi de muncă şi în România, iar neîndeplinirea obligaţiilor duce la încetarea acordării ajutorului social.
Ajutoarele sociale vor fi tăiate. De ce nu se vor mai da banii pentru persoanele fără serviciu?
În Germania, sistemul de ajutoare sociale stârnește întotdeauna discuții aprinse. În timp ce unii îl consideră esențial, alții cer abolirea sa rapidă. Alegerile federale din 2025 ar putea fi cruciale pentru viitorul anumitor prestații. În timp ce Verzii și SPD vor să mențină „prestația pentru cetățeni”, CDU și AfD plănuiesc să desființeze acest ajutor.
În plină campanie electorală, orașul Essen din Renania de Nord-Westfalia vine cu o soluție radicală, iar planurile specifice pentru viitorul acestui ajutor au fost discutate de Consiliul Local.
Astfel, potrivit publicației Frankfurter Rundschau, Essen intenționează să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutorul de șomaj și să solicite beneficiarilor să lucreze în folosul comunității.
Conceptul, care, printre altele, cere redenumirea prestației de cetățean în ajutor pentru șomaj, vine de la șeful afacerilor sociale din Essen, Peter Renzel.
Propunerea sa stipulează că persoanele care pot lucra să fie obligate să facă muncă în folosul comunității. În fiecare zi ar trebui să lucreze trei ore pentru binele comun.
Renzel justifică acest lucru spunând că ajutoarele sociale sunt finanțate de publicul larg. Prin urmare, este corect ca cei care îl primesc și pot munci să dea ceva înapoi societății. Solicitanților de azil ar trebui, de asemenea, obligați să lucreze, în mod ideal împreună cu un curs de limbă. Ar trebui să existe excepții doar pentru persoanele care, de exemplu, nu pot lucra din cauza unei boli.
