Studiul a fost realizat de sociologii de la Universitatea Yale Thomas Lyttelton şi Emma Zang şi de Kelly Musick, şefa catedrei de analiză a politicilor publice şi administraţie de la Universitatea Cornell. Cei trei cercetători au realizat acest studiu pentru organizaţia de cercetare nonprofit Council on Contemporary Families (CCF).
Datele dinaintea pandemiei arătau că un părinte care lucrează de acasă preia, de obicei, mai multe sarcini domestice în mod concomitent. Taţii, în special, preiau din sarcinile privind îngrijirea copiilor în zilele în care lucrează de acasă. Conform calculelor, un tată aflat în telemuncă petrece în medie cu 67 de minute mai mult împreună cu copiii decât în zilele în care se duce la serviciu.
Această creştere a acoperit diferenţa normală de gen privind îngrijirea copiilor - diferenţă care arată că, de obicei, mamele îşi petrec mai mult timp cu copiii decât taţii. Atunci când femeile lucrau de acasă în perioada prepandemie, ele îşi petreceau, în medie, 47 de minute mai mult alături de copii, prin comparaţie cu zilele în care se duceau la serviciu, arată studiul, citat de Live Science, conform Agerpres.
Însă, de obicei, taţii nu îndeplinesc şi alte munci domestice atunci când se află în telemuncă, în timp ce mamele aflate în telemuncă prestează şi munci domestice, în medie, timp de 49 de minute. În perioada prepandemică, taţii aflaţi în telemuncă au reuşit să menţină mai bine graniţa dintre muncă şi îngrijirea copiilor. Bărbaţii au raportat că în medie s-au aflat cu copiii timp de 21 de minute pe zi în timp ce lucrau de acasă, pe când femeile au raportat că au fost nevoite să lucreze în prezenţa copiilor, în medie, timp de 54 de minute pe zi.
Multe femei simt presiunea de a îndeplini sarcini domestice şi de a avea grijă de copii, ori de câte ori aceştia le întrerup din activitatea pentru serviciu, explică sociologul Stephanie Coontz, de la The Evergreen State University din Washington şi director de cercetare în cadrul CCF. „Aceasta este o formă de conflict muncă-familie pe care oamenii o ignoră de obicei atunci când se referă la avantajele muncii de acasă, iar după cum arată acest raport, este o sursă de inegalitate de gen, atât la muncă cât şi acasă", susţine ea.
Pentru că datele ATUS nu acoperă perioada martie - mai 2020, cercetătorii nu au putut compara în mod direct rezultatele situaţiei din timpul pandemiei. Însă studiul COVID-19 Impact Survey arată că, în general, toţi părinţii care au lucrat de acasă în perioada pandemiei au fost mai deprimaţi decât cei care au continuat să se prezinte la locul de muncă. Mamele au fost lovite cel mai mult. Mamele aflate în telemuncă în timpul pandemiei au raportat niveluri mai mari de anxietate şi depresie decât taţii aflaţi în telemuncă. Mamele care şi-au continuat activitatea profesională la locul de muncă nu au raportat astfel de creşteri, iar în cazul taţilor situaţia este chiar inversă: cei aflaţi în telemuncă au înregistrat niveluri de anxietate mai mici decât cei care au mers în continuare la serviciu.
