Studiul, publicat în revista de specialitate Cardiovascular Research, urmăreşte să evalueze proporţia în care această poluare, deja la originea unor decese premature, ar putea influenţa şi mortalitatea provocată de COVID-19.
Această proporţie ar fi în jur de 19% în Europa, de 17% în America de Nord, de circa 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de chimie Max Planck din Mainz (Germania) şi ale colegilor săi.
Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică ar fi contribuit de asemenea la 29% din decesele cauzate de COVID-19 în Republica Cehă, 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveţia, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franţa, 15% în Italia, 14% în Marea Britanie, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia şi doar 1% în Noua Zeelandă.
Cercetătorii au folosit date epidemiologice anterior colectate din Statele Unite şi China privind poluarea aerului şi COVID-19 şi privind SARS din 2003, o boală similară cu cea provocată de noul coronavirus.
Expunerea la poluarea atmosferică agravează probabil "comorbidităţile care ar putea avea rezultate fatale pentru sănătate în urma infectării cu noul coronavirus".
„Dacă aveţi deja boli cardiovasculare, atunci poluarea aerului şi infecţia cu coronavirus vor provoca probleme care pot duce la atacuri de cord, insuficienţă cardiacă şi accident vascular cerebral", a declarat co-autorul studiului Thomas Muenzel de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.
Peste 1,1 milioane de persoane din întreaga lume au murit după ce au fost infectate cu noul coronavirus, conform datelor oficiale oferite de Universitatea Johns Hopkins din SUA.
"Tranziţia către o economie verde cu surse de energie curate şi regenerabile ar favoriza atât mediul, cât şi sănătatea publică, la nivel local, prin îmbunătăţirea calităţii aerului şi, la nivel global, prin limitarea schimbărilor climatice", au afirmat autorii studiului.
