Sfatul medicilor pentru cei care se apropie de pensie. Trebuie să ia neapărat o vitamină esențială. De ce?
O vitamină esențială în protecția creierului trebuie neapărat adiminstrată în jurul vârstei de 50 de ani. Asta pentru ca atunci când ajung la pensie, oamenii să nu fie răpuși de o boală gravă.
Vitamina D este deosebit de importantă pentru creier în jurul vârstei de 50 de ani. Un studiu arată diferențe într-un marker important al bolii Alzheimer ani mai târziu.
Nivelurile mai ridicate de vitamina D din sânge în timpul vârstei mijlocii par a fi asociate cu depozite mai scăzute de tau în creier, cu ani mai târziu – un marker important pentru demență.
Sfatul medicilor pentru cei care se apropie de pensie. Trebuie să neapărat o vitamină esențială. De ce?
Acest lucru este sugerat de un nou studiu publicat în revista „Neurology” a Academiei Americane de Neurologie. Cu toate acestea, descoperirea nu oferă dovezi ale unui efect protector. Aceasta arată doar o corelație statistică.
Citește și: Un nou test de sânge poate anticipa riscul de demenţă cu până la 25 de ani înainte de apariţia simptomelor
Cu toate acestea, rezultatele sugerează că vitamina D este un posibil punct de plecare pentru prevenirea demenței la vârsta mijlocie.
Riscul poate fi în continuare influențat.
Momentul măsurătorii este frapant. Participanții erau cu toții la mijlocul vieții. În această etapă, mulți factori de risc pot fi încă influențați. Intervalul de aproximativ 16 ani dintre testul de sânge și scanarea creierului face ca descoperirea să fie deosebit de relevantă. Mulligan explică:
„Vârsta de mijloc este o fază în care schimbările factorilor de risc pot avea un impact mai mare”.
Cu toate acestea, rezultatele studiului trebuie privite cu prudență. Nivelurile de vitamina D au fost măsurate o singură dată. Schimbările în rutina zilnică sau stilul de viață nu au fost luate în considerare. Deficiențele severe au fost, de asemenea, rare. Doar aproximativ nouă procente au avut niveluri sub 20 de nanograme pe mililitru.
„Nivelurile mai ridicate de vitamina D ar putea oferi protecție”
Prin urmare, descoperirea nu oferă nicio dovadă a unui efect protector. Aceasta demonstrează doar o corelație statistică, nu o cauză. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica dacă un nivel mai ridicat de vitamina D influențează de fapt riscul.
Mulligan o exprimă astfel: „Aceste rezultate sugerează că nivelurile mai ridicate de vitamina D la vârsta mijlocie pot fi protectoare. În același timp, nivelurile scăzute ar putea fi un factor de risc modificabil.” Cu toate acestea, pentru viața de zi cu zi, se pot afirma următoarele:
- Vitamina D rămâne un beneficiu important pentru sănătate
- O privire mai atentă merită în special la vârsta mijlocie.
- Compensarea în caz de deficiență poate fi benefică.
- Suplimentele alimentare nu înlocuiesc un stil de viață sănătos
Vitamina D influențează markerii bolii Alzheimer
Studiul se bazează pe o observație pe termen lung a 793 de adulți. Aceștia aveau în medie 39 de ani și nu sufereau de demență la începutul studiului. Nivelurile de vitamina D au fost măsurate în sânge. Scanările cerebrale au urmat aproximativ 16 ani mai târziu. În medie, nivelul de vitamina D era de 38,1 nanograme pe mililitru. Aproximativ 34% aveau niveluri sub 30 de nanograme pe mililitru. Doar aproximativ 5% luau suplimente.
Proteina tau se acumulează în creier și este considerată un marker important pentru boala Alzheimer . Studiul a relevat o corelație izbitoare: persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D au avut ulterior depozite mai mici de tau. Acest lucru a fost valabil pentru întregul creier și pentru regiuni deosebit de sensibile. Acestea includ zone importante pentru memorie și orientare, și anume cortexul entorinal, girusul parahipocampic, amigdala și părți ale lobului temporal.
Analizele au luat în considerare și alți factori importanți de influență, inclusiv vârsta, sexul și simptomele depresive. „Aceste rezultate sunt promițătoare deoarece sugerează o legătură între nivelurile mai ridicate de vitamina D la începutul vârstei mijlocii și o expunere mai mică la tau, în medie, 16 ani mai târziu”, spune autorul studiului, Martin David Mulligan.
Amiloidul rămâne neschimbat
Pe lângă tau, o altă proteină joacă un rol în dezvoltarea demenței : amiloidul. Aici, apare o imagine diferită. Nu s-a găsit nicio corelație între nivelurile de vitamina D și depozitele de amiloid. Valorile măsurate au rămas stabile.
Vitamina D nu pare să afecteze toate procesele din creier în mod egal. Modificările timpurii par a fi mai puternic asociate cu tau. Amiloidul se acumulează adesea mai târziu.
În concluzie, nivelurile mai ridicate de vitamina D la vârsta mijlocie sunt asociate cu depozite mai scăzute de tau în creier, după aproximativ 16 ani - un marker important pentru demență.
Corelația afectează doar tau, nu și amiloidul, și astfel prezintă o imagine diferențiată a proceselor incipiente ale bolii Alzheimer.
Rezultatele nu oferă dovezi de protecție, dar fac din vitamina D un posibil punct de plecare pentru prevenție la vârsta mijlocie.
