Intoxicația cu ciuperci

DE Radu Țincu | Actualizat: 03.10.2019 - 22:03

Ploile de toamnă și vremea însorită sunt elementele perfecte pentru apariția ciupercilor de pădure. Însă nu toate sunt comestibile, iar intoxicațiile cu ciuperci otrăvitoare facă încă multe victime.

SHARE

Ciupercile de pădure sunt pentru mulți adevărate delicatese, având în vedere gustul deosebit pe care acestea îl au. Însă, dincolo de gust, există un mare pericol. Suntem familiarizați cu imaginea culegătorilor de ciuperci de pădure poziționați pe marginea șoselelor, care își prezintă recolta în coșuri.

Intoxicațiile cu ciuperci otrăvitoare sunt responsabile de mortalitate și morbiditate ridicată. La nivel mondial sunt peste 1.200 de specii de ciuperci, dintre acestea aproximativ 100 fiind considerate otrăvitoare. Au fost identificate 12 tipuri de toxine ce se regăsesc în aceste ciuperci.

Manifestări clinice

Sindroamele produse de ciupercile otrăvitoare sunt clasificate în funcție de momentul de debut al simptomelor.

Astfel, există două categorii principale:

 cu debut precoce: sub 6 ore de la ingestie.

cu debut tardiv: peste 6 ore de la ingestie.

În principiu, apariția sindromului precoce este asociată cu o toxicitate mai redusă, comparativ cu ciupercile care produc sindroame tardive, însă nu sunt excluse și cazuri mortale cu ciuperci care determină simptome imediate.

Principala manifestare care apare rapid după ingestie este gastroenterita acută, manifestată prin greață, vomă, diaree și dureri abdominale. Aceste manifestări apar între 1 și 3 ore de la ingestie.

Unele ciuperci conțin neurotoxine care sunt responsabile de manifestările neuropsihice. Speciile aparținând Amanita produc fie stimularea sistemului nervos, fie inhibiția acestuia.

Simptomele sunt reprezentate de: somnolență, halucinații, tulburări de comportament, convulsii.

Unele ciuperci conțin toxina muscarinică, asemănătoare structural cu acetilcolina. Această toxină determină: bradicardie, salivație, lacrimație, bronho­spasm, creșterea secrețiilor pulmonare, incontinență.

Atenție! Nu există nicio metodă casnică
de detecție a ciupercilor otrăvitoare

Unele specii de ciuperci determină insuficiență renală, care poate aparea între 12-24 de ore de la ingestie, sau hepatită acută fulminantă care poate debuta la câteva ore de la ingestie.

Prima fază de toxicitate apare până la 6 ore de la ingestia ciupercilor și este caracterizată de gastroenterită acută toxică.

Faza a doua de toxicitate apare între 24-36 de ore de la ingestie și este caracterizată de toxicitatea hepatică și renală, care pot fi fatale.

Trebuie reținut faptul că, între cele două faze, pacientul revine la starea normală de sănătate, majoritatea crezând că totul a fost doar un episod de gastroenterită simplă care s-a vindecat. Tocmai această ameliorare a simptomelor este extrem de înșelătoare și este responsabilă de agravarea situației pacientului.

Faza a treia de toxicitate apare după 48 de ore și este caracterizată de insuficiență hepatică fulminantă cu apariția comei hepatice și a insu­ficienței renale acute. Această fază durează între 4 și 7 zile și este de obicei fatală.

Sunt câteva mituri care trebuie demontate cu privire la ciupercile de pădure.

În primul rând, faptul că acestea sunt culese de cunoscători nu garantează siguranța că acele ciuperci sunt comestibile.

În ultimii ani, au apărut o serie de modificări genetice spontane și transferul de spori de toxicitate, care fac practic imposibilă diferențierea dintre o ciupercă comestibilă și una otrăvitoare.

De multe ori, culegători experimentați devin chiar ei victime ale intoxicației cu ciupercile culese.

În al doilea rând, toxinele acestor ciuperci sunt termostabile. În acest sens, toxinele nu pot fi distruse prin fierbere.

În al treilea rând, cantitatea de toxine conținută este extrem de ridicată. Astfel, o singură pălărie din specia Amanita Phalloides poate fi fatală pentru o persoană adultă. De asemenea, dacă o singură pălărie toxică este introdusă în tocănița de ciuperci, întreaga cantitate de mâncare devine toxică, însă concentrația toxinei este diluată.

În al patrulea rând, nu există nicio metodă casnică de detecție a toxinelor. Singura posibilitate de a detecta prezența acestor toxine este reprezentată de analiza toxicologică a acestora.

Orice pacient care a consumat ciuperci de pădure și prezintă simptome digestive trebuie să se prezinte la spital, unde trebuie reținut pentru supraveghere medicală, considerând fazele ulterioare de toxicitate.

Dacă un pacient prezintă remisia simptomelor digestive, acest fapt nu înseamnă neapărat vindecarea. În cazul în care pacientul prezintă semne de toxicitate, trebuie contactat Centrul Antitoxic Național din București.

Tratamentul pacienților intoxicați cu ciuperci trebuie realizat sub strictă supraveghere medicală. Orice auto­administrare de medicamente poate agrava situația pacientului.

Spre exemplu, dacă în faza de gastroenterită se administrează antidiareice și antivomitive, înainte de decontaminarea digestivă, acest lucru va determina creșterea cantității de toxină ce este absorbită prin tubul digestiv, determinând în acest fel o intensificare a manifestărilor toxice sistemice.

Trebuie inițiată de urgență decontaminarea digestivă precoce care să reducă cât mai mult posibil continuarea absorbției digestive a toxinelor aflate în tubul digestiv.

Pentru acest deziderat se utilizează o soluție specială de cărbune activat. Această soluție se comportă  ca un burete absorbant pentru toxine, însă trebuie administrat rapid în momentul în care există suspiciunea unei intoxicații cu ciuperci.

Administrarea în prima oră de la ingestie este considerată perioada optimă de administrare, în care efectul acestuia va fi maxim.

Pentru pacienții cu toxicitate severă sunt necesare măsuri de terapie intensivă specializată și avansată, printre care dializă renală și hepatică.

În cazul unei insuficiențe hepatice fulminante, în care ficatul este distrus masiv, poate fi necesar transplantul hepatic de urgență.

Consumul de ciuperci de pădure care nu sunt evaluate din punct de vedere toxicologic reprezintă un risc major pentru sănătate.

Din nefericire, în fiecare an, încă se înregistrează cazuri de intoxicații cu ciuperci otrăvitoare și, în pofida informarilor medicale, încă există cazuri mortale după ingestia de ciuperci. 

DR. RADU ȚINCU este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.