Ratele de deces prin cancer au scăzut cu 20% în ultimii 20 de ani, iar astăzi, peste 30 de boli pot fi prevenite prin vaccinare, contribuind la evitarea a 2 până la 3 milioane de decese pe an.
Datorită inovației în medicină, variola a devenit prima afecțiune eradicată la nivel mondial. Infectarea cu virusul HIV nu mai este echivalentul unei condamnări la moarte, pacientul având o speranță de viață comparabilă cu cea a unui om sănătos, cu condiția unui acces continuu la tratamentul corespunzător. Hepatita C a devenit o boală curabilă.
Datorită inovației în sănătate și a mobilizării fără precedent a industriei farmaceutice inovatoare, astăzi avem șansa să vedem luminița de la capătul tunelului și în lupta împotriva COVID-19, prin descoperirea de vaccinuri și tratamente.
Acestea sunt doar câteva argumente pentru prioritizarea sănătății, a accesului la inovație medicală și pentru adoptarea unui Pact al Inovației în Sănătate, asumat unanim de toți actorii implicați. Pandemia de COVID-19 a testat major reziliența sistemului de sănătate, de aceea este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) va lansa în această lună un document de colaborare cu factorii de decizie, pe 4 axe majore care pot schimba decisiv, într-un mod pozitiv, sistemul de sănătate și traseul pacienților români în acest sistem. Cele patru axe prioritare sunt: accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români, stimularea cercetării și dezvoltării în industria farmaceutică inovatoare, un sistem de sănătate transparent și bazat pe dovezi, în beneficiul pacienților români și finanțarea adecvată și predictibilă medicamentelor inovatoare și vaccinurilor.
Obiectivul final al acestei colaborări este adoptarea unui pact pentru inovație pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație.
România - codașă la acces, dezvoltare și cercetare, reziliența sistemului de sănătate
Dacă ne uităm la date, tabloul arată că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. De aceea acum este momentul să își consolideze rezistența pentru șocurile viitoare și să răspundă cererii crescute de asistență medicală.
Un index al pregătirii sistemului de sănătate pentru pandemie și crize viitoare, care a luat în calcul capacitățile de testare, structura populației și resursele, plasează România pe locuri codașe. Doar Croația și Ungaria se află în urma noastră în baza acestui index, publicat într-un raport realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Nici la capitolul acces la terapii de ultimă generație nu stăm mai bine. Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi. Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.
România se află pe locuri codașe în Europa și în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 milioane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR.
Aceste deficiențe duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români.
Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru anul 2018, având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă. Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 și 50 de ani în ritmul actual, pentru scăderea mortalității prevenibile.
*Articol semnat de Ioana Bianchi, director Relații Externe al Asociație Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
________________________
