Negocierile pentru un nou guvern au început. Trei partide au însă conduceri interimare: PSD, PNL, USR. În aceste condiții, Nicușor Dan are misiunea de forma un guvern stabil.
Remus Pricopie, rectorul SNSPA a vorbit la Newsweek Report despre condițiile în care poate fi făcut un guvern stabil, dar și despre lucrurile care trebuiesc lămurite fără echivoc pentru ca România să nu mai treacă printr-o criză politică profundă.
Cine trebuie să cedeze pentru formarea unui guvern stabil. Rolul lui Nicușor Dan
Newsweek Report: Avem președinte numit nu doar ales. Credeți că pericolul a trecut? Stăm liniștiți?
Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Niciodată nu există liniște într-un spațiu democratic. Este obligatoriu să avem acea, să zic așa, agitație necesară pentru a înțelege, pe de o parte, ce ni s-a întâmplat, ce ni se întâmplă și încotro mergem.
Și domul Georgescu a anunțat că se retrage din politică.
O să ajungem și la Călin Georgescu. Apoi, sigur că suntem mai liniștiți, pentru că am închis această etapă complicată de alegeri succesive.
Avem un președinte ales cu o diferență importantă, 800 și ceva de mii de voturi. Observăm că George Simion când recunoaște, când nu recunoaște, când ține discursul de președinte ales, când ține discurs de președinte investit.
Citește și: Remus Pricopie, rectorul SNSPA: PSD și PNL au nevoie de o reașezare. Ce s-ar putea face mai bine?
Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă diferența dintre cei doi candidați ar fi fost de 1700 de voturi, așa cum am avut în primul tur, între al 2-lea și al 3-lea clasat. Păi, la 800 și ceva de mii de voturi, George Simion a încercat să scoată oameni în stradă. Au fost, înțeleg, 17 oameni în Piața Constituției, ieri, fără umbrele pe ploaie.
S-ar fi adunat ceva mai mulți până la urmă.
Este un indicator că mesajele disperate ale celor de la AUR, de a se ieși în stradă, de a se protesta, de a nu recunoaște președintele, nu au priză la public. Am văzut un comentariu chiar pe pagina lor de Facebook. Un om spunea: «haideți, domnule, la treabă, lăsați scandalul, gata, s-a terminat cu circul».
Citește și: Remus Pricopie, despre numirea șefilor de inspectorate școlare. ”Este zona de care să ne ferim”
Acesta este mesajul românilor, inclusiv al celor care au votat George Simion. Pentru că dacă n-ar fi fost acesta mesajul, din cei 5 milioane care l-au votat pe George Simion, se găseau 5000 care să iasă în stradă. N-au ieșit, pentru că, din nou, românii nu sunt predispuși la violențe. Românii nu sunt iraționali. Au avut o opțiune, este dreptul lor să aibă opțiune pentru un candidat sau altul, dar în final au acceptat regulile jocului.
Se vede că fără mobilizare de partid și fără susinere financiară, AUR nu a reușit să scoată oamenii în stradă.
Liniște, din nou, nu are cum să fie, pentru că ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru în continuare. Putin zice că vrea pace, dar nu face niciun gest în această direcție. Relația dintre Putin și Trump este pe cale să se clarifice, în sensul că deja președintele Trump spune în cercul său de la Casa Albă și aflăm și noi, cu ajutorul presei, că nu înțelege ce se întâmplă cu Putin, care pare că a înnebunit.
Apoi avem o cursă a înarmării. Atenție, cursa înarmării niciodată nu poate să te bucure. Poți să fii de acord cu ea, pentru că atunci când amenințarea Rusiei este evidentă, n-ai încotro, dar nu te poate bucura o cursă a înarmării. Avem situația din Gaza, tensiunile sunt peste tot.
Politico a publicat un ditorial în care mesajul era că președintele Nicușor Dan începe un mandat de coșmar. De ce de coșmar? Tocmai ca urmare a acestui tablou național, dar și regional și internațional complicat. Prin urmare e greu să spui că gata, ne-am liniștit.
De-abia acum putem să spunem că avem aproape toate instrumentele necesare pentru a lucra pentru România, pentru a lua acele decizii politice, economice, militare, în așa fel încât România să fie în siguranță. Spun aproape toate instrumentele, pentru că nu avem încă guvern.
Însă, înainte de a vorbi despre președintele ales și guvern, aș vrea să discutăm despre ce ni s-a întâmplat în ultimul timp.
Am mai vorbit aici, la dumneavoastră, despre faptul că au existat semnale încă din 2002, 2003, 2004 privind prezența mesajelor de tip Moscova-Kremlin în spațiul românesc. Iată că ele chiar au produs efecte și problema asta n-am închis-o.
Problema aceasta trebuie analizată și procurorii au o direcție de acțiune. Sunt dosare penale deja începute și trebuie să le clarifice pentru că altfel lumea o să spună că au fost iar dosare făcute în context electoral. Nu, n-au fost dosare făcute în context electoral. Trebuie să clarificăm problema. Cum au intrat acești oameni în cursa prezidențială?
Călin Georgescu a declarat, când nu se uita nimeni la el, că a strâns 200.000 de semnături în 24 de ore, ceea ce este imposibil, am mai discutat acest subiect. Dacă luăm de bun bună declarația lui înseamnă că el a intrat în competiția electorală din noiembrie 2024 prin fraudă. Există o plângere penală, eu am semnat-o, dar nu cunosc ca procurorii să se aplece asupra acestui subiect. George Simion a făcut același lucru cu semnăturile pentru alegerile europene. El ne-a spus că pentru alegerile prezidențiale a strâns 640.000 de semnături în cinci zile. Există o plângere penală. Așteptăm răspuns.
De ce trebuie să clarificăm aceste lucruri? Nu pentru a condamna penal două persoane. Nu ăsta este obiectivul, ci pentru a vedea în ce măsură se respectă legea atunci când vorbim de una dintre cele mai importante competiții.
Nu e vorba de falsificare a dosarului pentru un concurs de portar sau chiar și de altceva. Nu contează. Medic orice. Este vorba de falsificare a con-probelor din dosarul pentru candidatura la funcția de președinte al României.
Lucru cu care ne-am putea întâlni și la alegerile viitoare.
E a nu știu câte oară când discutăm subiectul semnăturilor. Candidatura mea, simbolic, a fost pentru a determina Curtea Constituțională să se exprime asupra acestui subiect. Curtea Constituțională spune da, domnule, e constituțional. E adevărat că avem cel mai mare număr de semnături, dar nu avem elemente de constituționalitate. Trebuie să decidă Parlamentul dacă menține sau nu menține acest barem.
Ok, ne-am lămurit asupra unui subiect, cum se verifică semnăturile? Nu ne-am lămurit.
Există decizia Curții Constituționale din 2019 pe acest subiect, care spune că trebuie să se găsească o formulă de a se verifica semnăturile. Nu s-a întâmplat nimic în 6 ani. Deci iată o direcție de acțiune. Ce s-a întâmplat, cât de vulnerabil a fost sistemul? Am avut sau nu influențe rusești? Eu zic că da, dar lucrul ăsta trebuie lămurit juridic, nu pe opinii sau pe note venite de la diverse instituții și trebuie să avem și decizii ale instanțelor.
Sunt multe reguli, legi, acte normative încălcate. Dacă s-ar fi respectat legea, nu am fi ajuns aici. Avem banii partidelor sau banii politicienilor, pentru că în cazul lui Călin Georgescu nu era niciun partid în spate. Sau cel puțin așa zic unii, pentru că, după părerea mea, au fost partide care au lucrat pentru Călin Georgescu și în noiembrie 2024.
Dacă nu ducem mai departe acest subiect, să îl clarificăm la nivelul opiniei publice, greșim profund. Se tot vorbește despre faptul că una dintre problemele democrațiilor occidentale este aceea că scade încrederea populației în instituții.
Citeam ieri un raport al unui serviciu secret a apărut în presă spaniolă în care apărea aceeași temă.
Cu ocazia inundațiilor de anul trecut, propaganda rusească a intrat pe canalele de comunicare din Spania pentru a profita de această tragedie și a scădea încrederea populației în instituțiile spaniole.
Iată că este un obiectiv transversal pe care cei de la Kremlin încearcă să îl atingă și să slăbească țările occidentale. Slăbind țările occidentale, ei sunt mai puternici și în raport cu Ucraina, dar și în raport cu toate celelalte teme de geopolitică regională sau globală.
La ce să ne așteptăm în țară?
Toată lumea privește cu speranță în momentul de față, dar și cu încredere. Eu cred că, evident, ar trebui să ne dorim cu toții ca președintele României, primul ministru al României, un ministru sau miniștrii din Guvernul României să aibă succes. De ce? Pentru că succesul lor înseamnă succesul nostru, înseamnă succesul țării. Bun, asta este o gandire ultra-pozitivă. În realitate, lucrurile nu se întâmplă așa.
Tocmai ce a început o a doua competiție pentru putere. Așa se întâmplă întotdeauna în orice stat democratic, nu numai în România. După ce se alege președintele, și în Statele Unitele Americii începe bătălia. Cine să fie în Casa Albă, cine să fie mai influent, secretarul de stat, consilierul pe securitate și așa mai departe.
Așa e și aici. În momentul de față este o competiție în jurul lui Nicușor Dan și depinde de Nicușor Dan dacă are, și sper să aibă, capacitatea să echilibreze această competiție. N-are cum să o elimine.
Iar oamenii pe care îi numește la Cotroceni și partenerii cu care va lucra în spațiul politic românesc, trebuie să țină cont de votul din 18 mai, dar să țină cont și de constituția României. Să țină cont și de votul din 8 decembrie. Pentru că președintele României, indiferent cum s-ar numi, are obligația să respecte Constituția.
De ce au ieșit atât de mulți români? De ce m-am dus eu să-l votez pe Nicușor Dan? Pentru că între George Simion și Nicușor Dan, evaluarea mea a fost că Nicușor Dan va respecta Constituția și legile țării. În timp ce George Simion ne-a spus că nu va respecta reguli elementare.
Ne-a promis că va avea grijă de noi, după care a început să împartă bule prezidențiale în oglindă cu bulele papale și a zis tu nu, stai liniștit, că de tine nu o să am grijă, dar de celălalt o să mă ocup individual.
Iată că șase milioane și ceva de români l-au votat pe Nicușor Dan în turul doi, pentru ca Nicușor Dan să respecte regulile jocului. Și acum este rândul ca Nicușor Dan să ne demonstreze că poate să respecte aceste reguli ale jocului. Nu am nimic din declarațiile dumnealui care să fie semnal de alarmă. De exemplu, ieri, la o întrebare privind serviciile secrete, a zis al colegilor dumneavoastră jurnaliști că, sigur că da, președintele nominalizează, face o propunere, dar Parlamentul aprobă. O declarație, iată, conform liniei Constituției.
Referitor la primul ministru, Nicușor Dan a spus că prima sa opțiune este domnul Bolojan, dar Parlamentul va aproba guvernul și pentru asta e nevoie de o majoritate. Până în acest moment, răspunsurile date de președinte sunt absolut corecte, în linie, dar provocările există pentru că te afli în situația în care nu poți să faci un guvern.
Poți să faci un guvern cu minim trei partide, n-are rost să le nominalizez, dar PSD-ul trebuie să fie acolo. Poți să faci un guvern cu PSD plus alte două entități politice, aceasta fiind varianta minimă. În varianta maximă ar fi patru partide plus minoritățile naționale, dar opoziția ar constituită 100% din suveraniști.
După părerea mea un președintele trebuie să fie capabil să joace șah politic pe termen lung. Președintele are albele acum. Dar ce mutare face azi poate să influențeze rezultatul alegerilor din 2028 și până în 2030.
Mai este și Rusi care nu și-a făcut bagajele. Eu am scris în 23/08/2023 un articol "Moscova este aici". Dacă ar fi să scriu un alt editorial pe aceeași temă, titlu corect ar fi "Moscova este tot aici". N-a câștigat, dar este tot aici și va munci în continuare. La ce va munci? La discreditarea noului președinte și la discreditarea partidelor pro-europene. Acesta e obiectivul. De ce?
Pentru ca data viitoare la alegerile parlamentare, partidele extremiste să nu mai aibă 28% aproape 30, ci să aibă mult mai mult. Să știți că noi acum respirăm ușurați.
Dar vă aduc aminte că până pe 13 mai, George Simion avea încă două procente în fața lui Nicușor Dan. Da, s-au câștigat aceste alegeri cu o mobilizare extraordinară a tuturor, inclusiv a dumneavoastră, a presei, dar și a oamenilor. Faptul că au venit 2 milioane de oameni în plus la vot și din aceste 2 milioane, cam 60% au votat Nicușor Dan este un lucru extraordinar.
Da, e bine că că oamenii s-au mobilizat. Da, e rău că am ajuns în situația asta.
S-a spus după alegerile din Germania că forțele democrate au câștigat. Eu mă bucur că au câștigat, în sensul că au putut să facă o majoritate parlamentară democrată, dar AfD-ul a avut 10% și acum are 20% în Parlamentul german. După părerea mea, singura forță politică care a câștigat, dublându-și prezența în Parlament a fost AfD-ul. În urma alegerilor acestea parlamentare și prezidențiale repetate venim și spunem partidele pro-europene și direcția europeană a câștigat. Vă aduc aminte că AUR avea 9% și era un singur partid extremist. După alegeri am avut trei partide extremiste AUR, POD și SOS și împreună mergeau spre 28% dacă nu mă înșel.
Ar putea să argumenteze cineva da, dar uite că se destructurează POT-ul, SOS-ul și probabil și din AUR vor pleca mulți. Nu mă bucură lucrul acesta prea mult, pentru că dacă ar fi câștigat George Simion, ar fi fost o migrație înspre acest partid.
Aceasta e o altă boală a democrației românești. Păi ce încredere să am eu în parlamentarul care azi pleacă de la POT, dar acum trei săptămâni ne povestea cum e bine să lăsăm Ucraina singură în fața Rusiei și că nu e treaba noastră. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, Rusia, probabil în câteva săptămâni sau în câteva luni ar fi fost la gurile Dunării. Iar Moldova, evident ar fi fost căzută în ghearele Moscovei din nou.
Cum se vede din exterior rezultatul alegerilor din România?
Am văzut unele comentarii că Europa ne apreciază mult mai mult decât o făceau înainte. Da, există o dimensiune cât se poate de pragmatică, așa cum siguranța Ucrainei este un element de securitate pentru suplimentar, pentru România, siguranța României și Poloniei reprezintă două elemente suplimentare de securitate și stabilitate pentru Germania, Italia, Franța și așa mai departe.
În momentul de față noi și Polonia suntem în mod real zidul de apărare al țărilor occidentale și spațiului NATO. Observați mișcările pe care le face Putin? Sunt menționate în presă, dar nu comentate suficient. Repetă scenariul cu Ucraina.
Cum a început toată povestea? Mai întâi au fost mutate trupe la câțiva kilometri distanță de granița cu Ucraina. La început 10.000 după aceea 20.000. Administrația Biden a decis să transmită informații militare clasificate în timp real din satelit. Ne arătau cum s-au instalat costuri suplimentare. Cuantificând cât de cât numărul echipamentelor și militarilor acolo, s-a ajuns la 100.000. Procesul acesta a început din 2021. La un moment dat au adus incineratoare mobile. Păi de ce aduci? Au adus spitale mobile, au adus rezervă de sânge. Păi de ce faci toate lucrurile astea? Te pregătești de un război real. Nu aduci rezerve de sânge dacă nu îți propui un conflict sângeros.
Acum au început să mute trupe în proximitatea graniței cu Finlanda. De ce o fac? Se joacă, nu se joacă. Data trecută, mulți spuneau că se joacă.
Cu excepția administrației Biden, toți ceilalți spuneau că e o tehnică de intimidare. Mie nu-mi place nici măcar când Moscova face glume, că nu știi când gluma devine serioasă. Așadar, situația este foarte, foarte complicată, iar noi avem nevoie de maximum de competență, de seriozitate, de credibilitate pentru a face față acestei perioade.
Bătălia pentru Cotroceni s-a încheiat. Nicușor Dan este președinte. Acum trebuie să fie intalat un guvern.
Evident că este competiție nu numai între partide, dar și în interiorul partidelor. Să nu uităm că și PSD, PNL și USR, sunt toate în regim de interimat. Singurul partid pro-european care funcționează la capacitate este UDMR. Așadar e nevoie de timpul necesar ca aceste partide să-și rezolve problemele interne.
Observați că am avut câteva șarje de urări de bine, în ghilimele, între partide. USR-ul, care promovează intens PSD-ul, PSD-ul care promovează intens USR-ul. Rog să se menționeze ironia.
Totuși, aceste partide trebuie să ajungă la o formulă și să lucreze împreună, pentru că altfel ne vom întoarce la ceea ce am avut.
Aș mai vrea să fac o mențiune. Nu este o critică la adresa USR-ului este relatarea unor fapte. USR-ul a avut cea mai mare campanie de denigrare la adresa unui om politic.
Omul politic a fost Klaus Iohannis, când USR-ul era la guvernare. aAvem măsurători făcute, se știu exact conturile de facebook care au fost și o parte din această campanie a fost plătită. Deci, în timp ce USR-ul era la guvernare, plătea campanii pe facebook pentru a denigra președintele României. Nu contează că era Klaus Iohannis, noi vorbim despre mecanismul pus la punct pentru a denigra și alți actori politici, inclusiv prim-ministrul de la acea vreme, PNL, dar și opozanții, pentru că PSD-ul era în opoziție.
USR-ul ne-a demonstrat că pot exista scandaluri extraordinar de mari, mai interesante și mai spumoase în interiorul unui partid decât scandalurile dintre două partide diferite. Spun acest lucru pentru că dacă ei nu realizează că au o problemă de calibrare internă, nu vor reuși niciodată să facă echipă cu nimeni. Să nu uităm că acest USR, sau unii din acest USR, au considerat că nu se poate lucra cu Nicușor Dan și l-au dat afară din partid.
Același USR a plecat la drum cu Lasconi și a întors căruța în drum către Nicușor Dan.
Repet, nu este o critică, este pur și simplu un semnal de alarmă.
Și atunci, pe de o parte, președintele trebuie să fie conștient de toate aceste lucruri ce i s-au întâmplat lui Klaus Iohannis i se pot întâmpla și lui.
Mecanismele puterii sunt cam aceleași, inclusiv mecanismele proaste ale puterii, ele funcționează în continuare.
Că și PSD-ul are lucruri mai puțin bune, și PNL-ul la fel.
Pentru primul ministru se vorbește despre varianta Ilie Bolojan. Eu îl cunosc pe Ilie Bolojan din 2007, când a fost numit secretar general al Guvernului Tăriceanu. Eu atunci eram secretar de stat la Ministerul Educației. Este un om foarte serios, hotărât.
La Cotroceni, în perioada aceasta de 100 de zile a jucat absolut impecabil, aș spune chiar împotriva interesului său politic. De ce împotriva interesului său politic, Pentru că la un moment dat era într-o poziție bună de a candida la prezidențiale și ar fi câștigat.
Și, conștient de faptul că are un traseu să devină președintele României, nu interimar, a spus nu.
Oamenii trebuie să-și mai țină și cuvântul. Evident că un astfel de om politic nu poți să spui că nu ar fi un foarte bun prim-ministru. Acum însă, revine pe poziția de președinte interimar al PNL-ului. Și atunci trebuie să vezi cum găsești formula de echilibru, în așa fel încât PSD-ul, care are cred 26% în Parlament, să accepte un prim-ministru care vine de la un partid cu 14% în Parlament și să aibă în coaliție un alt partid mai zgomotos, care are 12%. Probabil UDMR-ul va fi la masă pentru a-i împăca pe ceilalți.
