Consultantul Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic, a explicat la Newsweek Report ce se întâmplă pe scena politică în aceste zile și care este impactul asupra partidelor în vederea alegerilor de anul viitor.
Newsweek România: Știm că la sfârșitul lunii mai se va întâmpla rotația guvernării, adică Marcel Ciolacu îl va înlocui pe Nicolae Ciucă. Între timp, a apărut și problema impunerii unei austerități bugetare ca urmare a faptului că ar exista o gaură de 20 de miliarde în bugetul de stat.
Cine pierde și cine câștigă din punct de vedere politic?
Cristian Andrei, consultant politic: Referitor la rotativă, este o situație atipică pe care noi nu am mai trăit-o și din acest motiv tuturor le este greu să aprecieze ce se va întâmpla.
Părerea mea este că rotativa e un pic paradoxală, pentru că ea, teoretic, oferă o anumită stabilitate politică, dar în același timp, vedeți, de 3-4 luni cel puțin, vorbim foarte mult în termeni de incertitudine.
Citește și: VIDEO Ce taxe și impozite trebuie să plătești dacă ai panouri fotovoltaice
Rotația se va întâmpla pentru că nu ar avantaja pe nimeni să se rupă această alianță acum sau foarte curând. Dar, în același timp, vedeți că ea oferă foarte multe opțiuni și de aceea le este greu și celor din coaliție, partidelor să spună da, ne va avantaja pe noi, poate ar trebui să jucăm așa sau așa.
Cel care e premier câștigă sau pierde mai mult. Teoretic, PSD a mai trecut prin coaliții și știe să gestioneze o situație în care are premierul.
Dar, în același timp, PSD este și prins un pic cu spatele la zid pentru că are foarte multe lucruri de rezolvat într-un timp foarte scurt, plecând de la problemele din buget, jaloane PNRR, reforma pensiilor, reforma salarială. Sunt lucruri care se fac, de obicei, poate și în patru ani de zile.
E foarte greu de spus în momentul de față cine pierde și cine câștigă pentru că, repet, această situație îți oferă stabilitate, dar în același timp îți oferă foarte multă incertitudine.
Estimarea noastră este că lucrurile vor începe să se deplaseze către unul sau altul dintre partide sau către alte partide, cel mai devreme la începutul anului viitor.
Atunci vor începe să se pună problemele concret, cu nume și prenume pentru alegerile prezidențiale, care sunt de fapt gongul anului viitor.
Acesta este reperul strategic, lucrul față de care partidele se orientează, cînd cei de la bază decid și vin și îi iau de gât pe liderii de la București: Avem sau nu avem omul care să câștige jocul ăsta? Să câștige meciul ăsta, meciul pentru, atenție, următorii zece ani.
Am văzut că președinții de după 1990 au obținut fiecare câte două mandate la rând.
Așa, în teorie, dacă vorbim și de știință politică, suntem undeva într-o zonă de republică semiprezidențială și asta se simte dintotdeauna în România, fără excepții, indiferent de tipul de președinte.
O altă temă a acestor zile este comasarea alegerilor. Desigur, dacă întrebi oamenii, ei vor dori să fie toate deodată, pentru că ar însemna și o reducere a cheltuielilor. Dar e ceva realist?
E logic să spui că într-un interval de cinci luni de zile oamenii nu vor să aibă și europene și turul unu, și turul doi, și locale și parlamentare. Lumea își dorește o simplificare. Eu îmi doresc o simplificare, toți doresc o simplificare, pentru că nu o să mai înțelegem nimic.
O soluție naturală va exista, chit că va fi cea practicată în trecut, în care Parlamentul va fi ales deodată cu președintele, deși din nou calendarul constituțional a devenit extraordinar de complicat.
Dar, într-adevăr, chestiunea asta cu comasarea și așa mai departe, care se discută deodată cu rotativa, adaugă și mai multă incertitudine și, de fapt asta au de gestionat în momentul de față partidele.
Ele au făcut această coaliție ca sa aibă stabilitate. Dar toate lucrurile, inclusiv candidăm sau nu candidam împreună, toate lucrurile astea duc la incertitudine și le afectează.
Ambele partide riscă să fie afectate de această incertitudine, pentru că, deși această coaliție oferă stabilitate în guvernare, în partea politică avem foarte multe incertitudini, lucruri care, atenție, nu se vor regla acum.
Cine crede că se vor regla sau semna acum alianțe pentru noiembrie- decembrie 2024 este naiv. Lucrurile astea vor începe să se cearnă probabil la începutul anului viitor, cel mai devreme.
Avem mai puțin de o lună până la rotația guvernamentală. Crezi că se va întâmpla asta?
Sunt absolut sigur, pentru că nu au cum să iasă din chestiunea asta. E ca un curent care îi poartă, un curent foarte puternic, și nu are unde să-i ducă ideea că ar putea să simuleze niște certuri care să ducă la anticipate pentru că este în detrimentul lor.
Eu nu zic că cineva nu poate să fie nebun să facă chestia asta, dar costurile politice se vor vedea imediat, pentru că cineva va pica foarte, foarte urât.
De ce? Pentru că în momentul în care provoci alegeri în felul acesta, cu scandal, te costă. Cine a provocat în România crize politice a decontat.
Vorbeam mai devreme despre importanța alegerilor prezidențiale, pentru că, evident, de acolo se va da tonul. Vezi niște candidaturi creionate?
Cred că și PNL, și PSD își doresc această poziție și este normal. Iar lucrurile astea vor duce cel puțin la niște negocieri în următorul an de zile. Cred că ambele partide se bazează pe o variantă de coaliție și cam pe aici sunt datele problemei.
În afară de liderii partidelor, domnul Ciucă și domnul Ciolacu, care au fost numiți cu subiect și predicat de cei din partidul lor ca posibili candidați, nu văd alte nume pentru că, în momentul de față, există un fel de criză de persoane cu popularitate, să spunem așa, în România.
Adică există foarte puține persoane care să ajungă la nivelul de popularitate în sens politic. La urma urmei, nici măcar nu e vorba de popularitate, e vorba de încrederea că omul poate să conducă, să-i lași țara pe mână.
Mircea Geoană poate fi un candidat?
Cred că Geoană, deși comparația este strict din punct de vedere al sondajelor și cifrelor, cred că este undeva așa cum era Hillary Clinton.
Hillary Clinton când a intrat în campania pe care a pierdut-o cu Donald Trump, a plecat de la încredere undeva la 80%, pentru că toată lumea o știa, era, așa, posterul din geam.
Și apoi a intrat într-o campanie reală, o discuție reală despre brand, despre ce are în spate, realizări sau nu, defecte și așa mai departe.
Mi se pare că Mircea Geoană este acolo. El a reușit așa, distanțându-se de politică, să-și recreeze un brand cum era pe vremuri.
Îmi aduc aminte, în 2008, pe când era diplomatul care vine de undeva din afară și coboară așa, cu picioarele pe pământul României, dar când a intrat în campanie, a început să se erodeze.
A început să încaseze punctele negative ale PSD-ului din perioada respectivă și așa mai departe. E, cred, în aceeași situație.
Nu spun că nu are șanse, dar această favorabilitate un pic mai ridicată față de alte persoane se datorează strict distanțării. La fel se întâmplă, de exemplu, și cu Laura Codruța Kovesi. Sunt persoane care sunt la distanță de treburile curente.
În secunda în care intri în politică oriunde, și de aceea am dat exemplul cu Hillary, pentru că nu doar în România se întâmplă așa, în momentul ăla vii cu picioarele pe pământ și lumea te măsoară la propriu, altfel.
Dar da, poți să spui că Mircea Geoană este undeva un pic mai sus decât ceilalți, dar nu cred că, repet, la un an și jumătate de alegeri e relevant.
Ce șanse are al treilea partid de la guvernare, UDMR, la alegerile europarlamentare de anul viitor?
Mie îmi plac destul de mult datele electorale și mă uit pe ele destul de des, așa cum citesc unii o carte.
Și UDMR, așa acum scade populația totală a României, cum scade și populația de etnici maghiari proporțional, e într-o zonă patru sute și ceva de mii de voturi, nu-mi aduc aminte acum toate alegerile pe dinafară. Dar ideea e că ei sunt cumva stabilizați.
Doar dacă ar fi o participare uriașă, de 10 milioane de oameni la vot, ceea ce la noi se întâmplă doar la prezidențiale sau la niște momente din acestea cum a fost cu Dragnea de au venit un milion de oameni la vot în Diaspora, atunci riscă UDMR să meargă mai mult spre 5 procente, adică să se califice doar la limită.
În rest, sistemul lor de relaționare în comunitatea maghiară, leadershipul, îi fac tot timpul să scoată un număr suficient de votanți.
Dar, repet, doar dacă se întâmplă ceva absurd, ceea ce nu prea am putea să vedem, poate la prezidențiale, repet, să avem o participare din asta mare. Dar mai e o chestie.
De exemplu, la europarlamentare, când prezența de obicei era foarte mică, undeva la 30%, ei erau invers, ajungeau să ia foarte mult, luau șase virgulă ceva la sută, tocmai pentru că ei au un număr constant de votanți.
Și ajungeau să aibă mai mulți europarlamentari decât se aștepta lumea.
UDMR nu pare să aibă probleme interne pentru a devia de la acest traseu.
Să trecem puțin și în altă zonă. Ce șanse ar fi să intre Diana Șoșoacă cu SOS în Parlament?
Acolo este o zonă foarte volatilă întodeauna și în sens pozitiv pentru ei și în sens negativ. Și nu mă refer doar la aceste partide, mă refer la toți cei care au jucat în zona acestui mesaj, să-i zicem mai degrabă populist.
Cu tente de toate felurile. Mă rog, doar ca să fac o paranteză, este foarte interesant dacă vă veți uita că George Simion a început să intre într-o zonă de mesaje mainstream, ceea ce, mă rog, semnalizează un interes de a depăși zona.
N-am spus că s-a schimbat ca să se înțeleagă. El e acolo, face aceleași lucruri, dar dacă luați așa, pe text, multe din mesajele lui și le puneți în gura altui personaj politic, par mesaje normale. Pentru că există un interes, repet, de a merge și în teme obișnuite și de a consolida acel vot, pentru că și ei știu și au văzut cât de mult a fluctuat AUR, inclusiv în acești doi ani, în funcție de evenimente. Erau restricții, erau sus, nu mai erau restricții, erau jos. A început războiul, s-au dus și mai jos. A început altă temă, criza energetică, iar au urcat.
Deci ei depind de acest termometru social și au nevoie să se ducă în teme mai mainstream. Și este motivul pentru care și celălalt partid, SOS, e supus, aceleiași probleme.
În mod normal, la un moment dat, dar asta ține tot de alegerile prezidențiale, ar trebui să se consolideze un singur candidat care să tracteze un singur partid în zona asta. Dar mi-e greu să spun cum vor evolua liderii politici din zona asta, pentru că e în esența lor să fie imprevizibili.
Par să se canibalizeze cei din această zonă.
Da, un pic, da, însă acolo totul e foarte imprevizibil. Au genul acesta de public care este foarte nervos. Nu vreau să se înțeleagă de aici că un public are vreo vină sau nu. Sunt oameni care pur și simplu se enervează și vin.
Când ești nervos, în general, faci lucruri pe care nu le ai face în mod obișnuit. Și dacă există la un moment dat o modă politică, cu ghilimele, ca acest trend să meargă către X sau Y, atunci toți se vor duce mai mult în zona respectivă. Va exista canibalizare? Da, evident.
Dar, în egală măsură, ambii candidați pot pica. Adică ambii pot pierde dacă lucrurile se calmează în economie, să zicem.
Ce se întâmplă la USR?
Da, este foarte interesant că USR nu reușește să crească, de fapt, pentru că te-ai fi așteptat, așa cum s-a întâmplat în ciclul politic trecut, să fie în opoziție și să capitalizeze.
Dar aici, din nou trebuie luate lucrurile cu niște paranteze. Ei și în interiorul ciclului politic trecut, la mijloc, au fost erodați, au avut scandaluri interne și cu niște mișcări făcute înainte de alegeri, au reușit să crească așa, subit.
Acum este iarăși ciudat, pentru că e foarte multă enervare în societate din cauza economiei în principal, și a condițiilor din societate. Nu neapărat că politicienii au făcut o greșeală mai mare decât de obicei, pur și simplu sunt erori pe care nu le pot gestiona.
Dar USR nu reușește cumva să capaciteze măcar o zonă urbană în momentul de față. Bun, ei au zona lor, s-au consacrat probabil în banda asta de 10-11 la sută în care au fost tot timpul. Dar e interesant că nu reușesc să aducă oamenii măcar la vot.
Cred că marea problemă a USR este că nu proiectează un lider clar pentru prezidențiale. Sau nu au cum, încă sau nu s-a copt momentul. V-am zis, încă nu suntem acolo și chestia asta îi ține foarte jos.
Pentru că dacă USR și-ar pune o figură care să întruchipeze mai clar valorile atunci ar putea să reintre în joc. Și mai e ceva. Ei erau partidul care era în stradă.
Acum partidul care este în stradă câteodată este AUR. USR a dispărut, să zicem, din zona asta, nu știu de ce. Poate s-au gândit să se transforme într-un partid care face politică mai degrabă serios. Nu știu care sunt deciziile strategice, dacă sunt.
Dar cu siguranță asta s-a întâmplat. Ei nu mai sunt în stradă, nu au încă un lider și lucrurile astea două erau esențiale sau au fost esențiale în mandatul trecut.
Îl vezi pe George Simion în turul doi?
Sunt două scenarii despre care toată lumea vorbește. PSD și PNL au candidat separat sau nu au candidat separat. Dacă cele două partide, să zicem, în teorie, ar merge împreună, locul lăsat liber este atât de mare încât George Simion nu are cum să nu intre în turul II. Asta dacă alegerile s-ar face azi.
Dacă partidele merg separat și se fragmentează voturile e posibil să avem PSD-PNL în turul doi.
Aș spune chiar că nu-l văd pe George Simion obligatoriu în turul II, pentru că încă partidele nu și-au dat seama, nu au ajuns încă la momentul de a conștientiza chestiunea cu candidații. Și cred că sunt șanse mari în continuare să avem candidați de la toate partidele și să avem o finală clasică sau mai aproape de finala clasică și să nu ajungă Simion în mod obligatoriu acolo.
Mie mi se pare că s-a format așa un fel de curent de opinie, că gata, AUR și Simion sunt în turul doi gata și totul trebuie construit în jurul acestei paradigme.
Da, există un risc în societate și în politica din România ca lucrurile să degenereze din cauza situației economice repetate: inflație, prețuri și așa mai departe. Dar nu este obligatoriu să ajungem acolo. E unul dintre scenariile importante, dar nu înseamnă că vom fi neapărat într-un scenariu în care vom lupta neapărat împotriva unui lider populist.
Anul ăsta vezi mai degrabă o stabilitate politică?
Logic este ca anul ăsta, până spre final, să avem o înțelegere, nu neapărat datorită încrederii dintre politicieni, ci datorită condițiilor economice și datorită nevoii de a nu fi cel care sparge farfuriile în bucătărie.
Pentru că dacă faci asta, repet, încasezi toate costurile. Deci va exista în continuare părerea mea, același stil de guvernare, mă refer acum la PSD și PNL, pentru că UDMR e pe alt culoar. Fiecare partid va încerca să-și arate cumva mușchii sau să-și arate ideile proprii. Dar nu cred că ajungem la o rupere.
