Verze de Bruxelles. Bilanț la cinci luni: cât au tăcut europarlamentarii noștri, cine a fost activ

DE Mircea Marian | Actualizat: 22.11.2019 - 12:57

După câteva luni petrecute în Parlamentul European, în lotul celor 32 de europarlamentari trimiși de România în legislativul european există un grup care n-a deschis gura nici măcar o singură dată.

SHARE

Unii n-au oferit nici măcar vreun semn scris că ar face ceva, acolo. Alții au avut câte o intervenție banală și anostă sau au fost co-semnatari ai unui document fără nicio relevanță pentru România.

De obicei, aceste documente – moțiuni sau interpelări – sunt redactate de unul sau doi europarlamentari care, pentru a le da greutate, colectează apoi semnături de la mai mulți colegi.

Acest grup de europarlamentari inactivi, printre care un fost premier, pesedistul Chris Terheș sau liberalul Dan Motreanu, nu a oferit nicio justificare pentru sumele uriașe pe care contribuabilii europeni le cheltuie cu ei.

Există, în schimb, și un grup de europarlamentari foarte activi, deși se află la prima lor legislatură. Aceștia bombardează Comisia Europeană cu întrebări și iau frecvent cuvântul în plen.

Cei mai mulți membri ai Parlamentului European cu activitate redusă se află în rândul vechilor politicieni din PSD, dar și la PNL.

Pe de altă parte, fostul președinte Traian Băsescu și europarlamentarii din USR PLUS, aflați pentru prima oară în Parlamentul European, s-au concentrat pe proiecte pentru România: de la promovarea intereselor Republicii Moldova, la întrebări legate de modul în care sunt folosite fondurile europene destinate țării în care au fost aleși.

În orice caz, exact grupul pesedist care în campania electorală declara agresiv că va promova cu toată forța interesele românești în UE a abandonat acest obiectiv.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

Nu există aproape niciun semn de patriotism sau de reprezentare a intereselor României în activitatea europarlamentarilor PSD.

Carmen Avram, care plângea pe scena ridicată de PSD la Botoșani de mila fermierilor români, a avut câteva remarci colaterale legate de soarta agriculturii românești.

Newsweek România vă prezintă un bilanț al activității europarlamentarilor români, bilanț bazat pe cea mai oficială sursă posibilă: site-ul Parlamentului European.

Chris Terheș, în silenzio stampa

Cunoscut pentru aparițiile sale de la Antena 3, unde era unul din cei mai duri critici ai DNA și ai Laurei Codruța Kovesi, fostul preot greco-catolic Chris Terheș a intrat într-o totală stare de blazare de când a ajuns la Bruxelles și încasează un salariu uriaș.

În cele circa cinci luni în care a fost retribuit ca europarlamentar, n-a vorbit nici măcar o singură dată în plenul instituției. Nu s-a deranjat să explice niciunul din voturile date.

A semnat, alături de alte zeci de europarlamentari, din mai multe țări și grupuri politice – inclusiv Vasile Blaga și Rareș Bogdan –, o interpelare către Comisia Europeană, interpelare referitoare la funcționarea pieței interne a UE.

Pe Facebook, Chris Terheș a fost ceva mai activ, dar numai în sensul în care a preluat teoriile lui Alexandru Cumpănașu referitoare la crimele din Caracal.

„Nu cred în teoria că Alexandra a fost incinerată aproape total într-un butoi în curtea lui Dincă.

Ca să incinerezi un corp uman până să rămână doar câteva bucăți mici de oase din el ai nevoie de o temperatură de peste 1.200 de grade Celsius, iar incinerarea să se facă într-un loc închis pentru circa 2 ore. Când incinerarea e afară, ai nevoie de ore bune și de foc imens“, scria Terheș, la 3 august.

Ulterior el a promis că, în calitate de europarlamentar, va prelua o serie de propuneri venite dinspre Cumpănașu.

„Voi solicita, de asemenea, clarificări EUROPOL cu privire atât la situația traficului de ființe umane din România către vestul UE, cât și la modul cum EUROPOL colaborează cu autoritățile românești în vederea extirpării acestor rețele de traficanți“, a scris Terheș, la 19 august, pe Facebook.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

LIMBAJ DUBLU Europarlamentarii PSD, în frunte cu Carmen Avram (sus), erau extrem de agresivi în campania electorală și îi atacau brutal pe cei care, susțineau ei, ar fi cedat interesele României. Ajunși la Bruxelles, majoritatea sunt timizi și absenți. Chris Terheș (jos), una promite pe Facebook, alta face la slujbă.

Pe site-ul Parlamentului European nu apare niciun fel de interpelare a acestui europarlamentar PSD către Europol sau altă instituție din UE, în legătură cu crimele din Caracal.

Chris Terheș a fost un susținător brutal al familiei tradiționale: „Agenda homosexuală va deveni tot mai violentă în România și societatea românească nu are anticorpii potriviți să lupte împotriva ei“.

Cât de competent era Terheș în materie de afaceri europene s-a văzut din februarie 2019, când declara că Laura Codruța Kovesi nu are suficientă calificare profesională pentru a ajunge la conducerea procuraturii UE.

Ulterior, Kovesi a fost numită primul procuror șef al Parchetului European.

Chris Terheș a ajuns în atenția presei doar prin faptul că asistenta sa este Cătălina Ștefănescu. Jurnaliștii au susținut că fosta deputată PSD ar fi fost o apropiată a lui Liviu Dragnea care, după ce tânăra și-a pierdut mandatul, a vrut să o ajute să se angajeze la SRI.

Tudose n-are nici măcar CV

Și fostul premier Mihai Tudose face parte din tagma necuvântătoarelor din Parlamentul European: portalul instituției consemnează în dreptul său zero activități!

Nici măcar un CV al fostului premier nu se găsește pe acest site. În schimb, Mihai Tudose a fost implicat în susținerea declarativă a guvernului Orban, motiv pentru care s-a certat cu șeful său pe linie de partid, Victor Ponta.

Dan Nica Foto: INQUAM PHOTOS/ Liviu Florin Albei

După ce șase dintre parlamentarii Pro România au votat executivul condus de Ludovic Orban, Mihai Tudose i-a recomandat lui Ponta să-și dea demisia de la conducerea partidului, deși acesta din urmă a demisionat din Parlamentul European pentru a-i face loc la Bruxelles.

Patrioții muți de la Bruxelles

„Sică Mandolină şi corabia de nebuni împroaşcă cu venin pentru că vor demolarea Guvernului. Doresc eliminarea liderului PSD, Liviu Dragnea, omul care acum trei ani a îndrăznit să creadă că românii pot trăi mai bine“, spunea baronul PSD de Bacău, Dragoș Benea, la un miting ținut de PSD la Iași, în mai 2019.

La Bruxelles, unde a ajuns după încarcerarea celui pe care în mai îl prea-slăvea, n-a mai scos un cuvânt. E co-semnatar al aceleiași interpelări pe care a semnat-o și Terheș, plus alte zeci de europarlamentari, aceasta fiind singura sa activitate, potrivit site-ului Parlamentului European. În schimb, s-a ocupat să-i ofere o slujbă bună fiicei colegului său de partid, Lucian Șova, fost ministru al Transporturilor.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

CV-ul Ilincăi Șova este un mister. Cealaltă asistentă a lui Benea, Ramona Turcu, provine de la cabinetul lui Liviu Dragnea.

Europarlamentarul Terheș s-a angajat să
ceară Europol explicații legate de traficul
de persoane din România. Pe pagina sa de
pe site-ul Parlamentului European nu
apare
nici un demers în acest sens

Exact aceeași activitate ca Benea o are și europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu: o interpelare, semnată alături de alți zeci de aleși în legislativul european.

În schimb, Manda este foarte activ pe Facebook și implicat în campania electorală a PSD din România, la prezidențiale. Problemele europene lipsesc complet de pe pagina sa de Facebook.

Colegul lor de partid, Dan Nica, este aproximativ la același nivel: o interpelare, plus o luare de cuvânt în care o lăuda pe Ursula von der Leyen.

„Doamnă von der Leyen, vreau să vă spun că mi-a plăcut abordarea progresistă și pro-europeană pe care ați prezentat-o astăzi în discursul dumneavoastră și în scrisoarea pe care ați adresat-o grupului meu.

Aș vrea să vă spun că veți avea votul meu ca șef al delegației române în Grupul Social Democrat“, declara Nica la 16 iulie.

Cu toate aceste eforturi, von der Leyen a respins propunerea Vioricăi Dăncilă ca Dan Nica să fie viitorul comisar european din partea României.

Lotul pensionarilor

PNL a trimis la Bruxelles un grup de foști primari sau demnitari, pentru care Parlamentul European înseamnă ultima rampă înainte de pensie.

Când vor pleca de aici, vor primi o pensie de aproape 4.000 de euro. Acest grup nu mai are nimic de demonstrat, din punct de vedere politic, pentru că este puțin probabil că ar mai dori o carieră în politica României.

În consecință, la Bruxelles se poartă ca niște turiști pasionați de ceea ce văd, dar fără să se implice prea tare.

De exemplu, fostul primar al municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a avut o unică activitate: a luat cuvântul pentru a se plânge că alți colegi își țin discursurile, după care pleacă din sala unde se țin ședințele în plen.

„Nu vreau să cert pe nimeni, însă puterea de a sta aici și de a-i asculta pe ceilalți cred că trebuie să facă parte din ceea ce suntem“, i-a mustrat Hava pe colegii săi.

O idee mai pragmatic, fostul primar al Aradului, Gheorghe Falcă, a avut două luări de cuvânt, din care una s-a referit la pesta porcină din județul din care provine.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

Un alt fost, Vasile Blaga, n-a luat cuvântul niciodată, a fost co-semnatar la o interpelare și a oferit niște lungi și docte explicații scrise ale votului său – fapt oarecum neobișnuit.

„Sir Isaiah Berlin a ilustrat în cuvintele sale importanța memoriei istorice: «Numai barbarii nu sunt curioși să știe de unde vin, cum se face că sunt acolo unde sunt, încotro par să se îndrepte, dacă doresc să meargă într-acolo și, dacă da, de ce și, dacă nu, de ce nu».

Rezoluția votată în Parlamentul European este istorică: la 80 de ani de la parafarea Pactului Ribbentrop-Molotov, se declară în mod deschis că URSS a anexat teritorii ale României fără să i le înapoieze vreodată“, a scris Blaga (sau, cel mai probabil, unul din asistenții săi).

Șeful campaniei PNL, absent

Înainte de alegerile pentru Parlamentul European, Dan Motreanu a fost destul de discret: încă nu se terminase procesul în care DNA îl acuza de spălare de bani.

Abia la 19 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv. De la începutul lui noiembrie, când Ludovic Orban a preluat conducerea Guvernului, Dan Motreanu a devenit oficial șeful echipei de campanie a candidatului Iohannis.

La Bruxelles însă, Dan Motreanu a avut o activitate slabă: pe site-ul Parlamentului European figurează cu zero activități. El n-a făcut nici măcar un efort formal: să semneze un document scris de alții.

Spotify, nu agricultură

Doi foști ziariști cu notorietate se află în legislativul european: Carmen Avram (PSD) și Rareș Bogdan (PNL).

Fosta angajată a Antenei 3 pare destul de departe de angajamentele patetice din campania electorală din primăvară. 

„Aş vrea să-mi cer iertare în numele acelui comisar european pe nume Dacian Cioloş, care spune că este român şi care în 2013 a negociat pentru dumneavoastră cele mai proaste subvenţii din Uniunea Europeană.

Ramona Strugariu (sus) și Traian Băsescu (jos), doi dintre cei mai activi europarlamentari. Băsescu folosește experiența de fost președinte pentru a aborda chestiuni de politică externă, din Mediterana la Chișinău

Aş vrea să-mi cer iertare şi în numele acelor supermarketuri care vă fac să treceţi prin clipe umilitoare când trebuie să mergeţi şi să-i convingeţi că marfa dumneavoastră merită să ajungă pe rafturi  şi ei vă resping sau vă pun să negociaţi atât de dur de parcă le-aţi da gratis“, spunea Carmen Avram în campania din primăvară, în fața unor agricultori din Botoșani.

În niciuna cele cinci luări de cuvânt – așa cum apar ele pe site-ul Parlamentului European – Carmen Avram nu a abordat frontal chestiunile pe care le ataca în campanie, deși face parte din Comisia pentru agricultură.

În niciuna din interpelări sau în explicațiile scrise ale votului nu vorbește despre aceste chestiuni.

În schimb, îngrijorată că Apple cere prea mult celor de la Spotify pentru utilizarea App Store, doamna Carmen Avram a interpelat Comisia Europeană.

Preocupare pentru statul de drept

Rareș Bogdan a rămas ancorat în teme legate de România și, în plenul legislativului european, a vorbit despre situația din Republica Moldova sau a cerut președinției finlandeze a UE să fie preocupată de situația statului de drept din România.

În iulie, a fost alături de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a solicitat alocarea a 8,19 milioane de euro, din Fondul de Solidarite al UE, pentru despăgubiri în urma inundațiilor care s-au produs în nord-estul României în anul 2018.

Un agricultor dedicat

Spre deosebire de Carmen Avram, care a plâns de mila țăranului român și, ajunsă la Bruxelles, nu a făcut mai nimic, Daniel Buda (PNL), aflat la al treilea mandat în PE, a fost activ și concentrat pe subiectul agriculturii.

Printre altele, a interpelat Comisia Europeană în legătură cu subvențiile plătite, în România, pentru culturi de roșii inexistente. Unii agricultori au primit subvenții de 850.000 de euro, fapt ce a dus la diminuarea sumelor acordate adevăraților cultivatori.

Suma totală a subvenției la roșii este fixă și se împarte la numărul de hectare cultivate, ceea ce a făcut ca agricultorii să primească sub 1.500 de euro pe hectar.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

Buda a întrebat Comisia și care este motivul pentru care bursa de cereale de la Corabia, în care UE a investit aproape două milioane de euro, este nefolosită, la cinci ani de la înființare. Agricultorii din sudul României o evită și preferă să încheie contracte directe cu silozurile.

În iulie, el a criticat ANSVA-ul românesc și a întrebat oficialii de la Bruxelles cum vor reacționa la lipsa de transparență a acestei instituții.

Daniel Buda a arătat că, din 2015, ANSVA nu mai transmite date în sistemul de alertă rapidă despre calitatea alimentelor și produselor agricole românești.

În consecință, el a chestionat Comisia Europeană ce intenționează să facă pentru a pune capăt acestei lipse de transparență, în detrimentul consumatorilor.

Hiperactivi: Strugariu și Ștefănuță

La polul opus se află un grup care a intrat abia acum în Parlamentul European, dar care a fost extrem de activ, a avut intervenții punctuale legate de România sau de Republica Moldova. Aici se află o mare parte din grupul Renew Europe - mai puțin Cristian Ghinea - și Traian Băsescu.

Ghinea, deși fost ministru al Fondurilor Europene, a avut una din cele mai palide activități: o luare de cuvânt banală și două întrebări, din care una se referea la o situație din Italia.

Pentru comparație, Ramona Strugariu – fosta asistentă a Monicăi Macovei, acum membră a PLUS – are nouă luări de cuvânt și șase interpelări. Strugariu a criticat amânarea unei decizii, la nivelul Consiliului European, în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Poziția ei vine în contradicție cu cea a președintelui Franței, Emanuel Macron, de care grupul Renew Europe, din care face parte Strugariu, este foarte legat politic.

Un alt membru al grupului Renew Europe, Nicolae Ștefănuță, a fost dedicat problemelor ecologice: a luat cuvântul și a interpelat Comisia Europeană pe chestiuni de la situația urșilor din România la situația pădurilor din UE sau din zona amazoniană.

Fostul ministru al Muncii, Dragoș Pâslaru, acum europarlamentar Renew Europe, s-a concentrat pe chestiunile sociale, având mai multe intervenții pe acest subiect.

Băsescu, foarte vorbăreț

Fostul președinte al României n-a pierdut timpul cu rapoarte sau întrebări scrise, dar a luat cuvântul de mai multe ori.

„Vă pot spune că astăzi România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin. Poporul român a fost împărțit în două: o parte în România și altă parte în Republica Moldova.

Vă mai pot spune că urmările Pactului Ribbentrop-Molotov au fost sferele de influență, care pentru țările din estul Europei au însemnat instaurarea comunismului.

Aceste lucruri trebuie să ni le amintim și să înțelegem că Uniunea Europeană este răspunsul de astăzi care garantează democrație pentru toată Europa la ticăloșia Pactului Ribbentrop-Molotov“, declara Băsescu, în septembrie.

De altfel, fostul șef al statului a avut mai multe intervenții legate de situația din Republica Moldova, dar a vorbit și despre situația din Siria sau din Marea Mediterană.

Citește și Poate vreți să știți: cât se plătește să moțăi la Bruxelles

Spre deosebire de alți europarlamentari, care au optat între Bruxelles și activitățile politice din România, Băsescu a reușit să le împace pe ambele.

Se tace și în maghiară

UDMR are doi reprezentanți în legislativul european: Iuliu Winkler și Lorant Vincze. Winkler, care e europarlamentar din 2007, a luat cuvântul o singură dată și atât, aceasta a fost singura sa activitate.

Când a vorbit, a vorbit în limba română. Colegul său de partid, Lorant Vincze, aflat la primul mandat, a luat cuvântul de cinci ori, doar în maghiară.

Intervențiile sale nu sunt traduse pe site-ul Parlamentului European. Și explicațiile scrise la vot sunt tot în limba sa maternă, maghiară. Vincze a lucrat la radioul public românesc, la București, până în 2009.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.