PSD a susținut, în moțiunea simplă depusă împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui, că afacerile familiei sale ar prospera datorită legăturilor tatălui său, plecat în SUA înainte de 1989, cu fost Securitate comunistă.
„Cu actualul ministru al Economiei, aflat într-o strânsă legătură cu foști lucrători ai Securității comuniste, firmele familiei Năsui prosperă din plin de pe urma contractelor puse pe tavă, cu încredințare directă, de diverse instituții ale statului. Influența fiului Năsui, ajuns ministru, asigură perpetuarea afacerilor tulburi începute în anii 90, de tatăl și unchiul ministrului”, a scris PSD în document.
Citește și: Conducerea Jandarmeriei Cluj a participat la înmormântarea unui securist violent
Acuzațiile, repetate tot mai des de când Claudiu Năsui a devenit ministru al Economiei, l-au determinat pe acesta să propună un proiect de lege pentru crearea unui registru public cu numele foștilor angajați ai Securității, dar și cu date despre rudele lor până la gradul al treilea.
„Minciunile la adresa familiei mele au ajuns prea departe. De aceea am depus la Senat un proiect de lege prin care să facem un registru cu toți securiștii din decembrie 1989.
Hai să vedem toți securiștii. Absolut toți care, apropo, primesc și pensie specială acum pentru marile servicii aduse statului. Și nu doar atât. Hai să vedem toate rudele de până la gradul 3 ale securiștilor care sunt acum în politică (parlamentari, primari, funcții alese, etc.).
Măcar la 31 de ani de la revoluție, să aflăm și noi cine au fost securiștii și cine le sunt rudele care dominat politica timp de atâția ani”, a justificat Claudiu Năsui inițiativa.
Politicianul explică, în expunerea de motive pentru proiectul său de lege, depus la Senat, că având în vedere absenţa unei lustraţii în statul roman postdecembrist, precum şi absenţa unor anchete efective şi condamnări ale persoanelor responsabile pentru crimele săvârşite cu scopul înăbuşirii Revoluţiei din 1989, societatea românească a rămas cu ideea puternic înrădăcinată ca foştii lucrători şi colaboratori ai Securităţii și-au menţinut influenţa şi controlul asupra principalelor instituţii româneşti, chiar §i la 30 de ani de la Revoluţie.
„Având în vedere că temerea exprimată în public la nivelul societăţii este aceea ca foştii lucrători §i colaboratori ai Securităţii îşi exercită influenţa şi controlul nu numai nemijlocit, ci şi prin intermediul rudelor sau urmaşilor promovaţi în principalele instituţii româneşti, se propune demararea unui proces de transparentizare a acestor legături”, a motivat Claudiu Năsui.
Mădălin Hodor: Așa ceva a existat în România într-o singură perioadă istorică: în comunism
Inițiativa legislativă a stârnit reacții dure mai ales din partea istoricilor care lucrează la Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care au explicat că o astfel de măsură, prin care o persoană este blamată public pentru faptele rudelor sale, a fost aplicată doar de regimul autoritar comunist.
Mai mult, CNSAS are deja un registru al angajaților Securității, public, care conține câteva mii de nume.
„Nu este nevoie sa înființati un «registru al securiștilor». Există deja. Din anul 2000. Se numeste Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III-a. Acolo, CNSAS publică sentințele definitive care stabilesc calitatea de «lucrător al Securității» pentru acei ofițeri de securitate care au încălcat drepturile si libertățile fundamentale ale omului. Numele sunt publice.
Mai mult, procesele care se desfășoară la Curtea de Apel București sunt de asemenea publice. În privința numărului securistilor publicați s-a ajuns deja la câteva mii. Numele altor câteva mii au fost deja transmise persoanelor care au facut obiectul urmării de către Securitate”, a scris, pe Facebook, istoricul Mădălin Hodor.
Citește și: Ciolacu și Grindeanu au jurat pe icoană, în sufrageria șefului PSD, că nu sunt securiști
Cercetătorul CNSAS a arătat însă că extinderea oprobiului („căci ce alta consecință legală aveți în vedere, din moment ce nici o astfel de idee nu va trece de filtrele constitutionale?”) asupra membrilor familiei este o greșeală majoră.
„Așa ceva a existat în România într-o singură perioadă istorică: în comunism. Doriți, domnia voastră, colegii și susținătorii veseli (ca să nu îi numesc altfel) ai acestei «inițiative» să vă inspirați din practicile respective? Nici macar comuniștii nu au îndrăznit să dea o lege explicită, ci au acționat prin legiferare secretă sau «pe cale naturală».
De exemplu, «confiscarea integrală a averii» unui «dușman al poporului» afecta inevitabil și membrii familiei cum poate vă imaginați. Deportarea la fel.
Antecedentele politice sau detenția atârnau greu la dosarul urmașilor. Unii nu au putut să își construiască viața din pricină că părinții se făcuseră vinovați de diverse delicte considerate «împotriva regimului». Altora li s-a terminat viața brusc doar pentru că s-au născut în familia greșită. Dar bănuiesc că știți deja asta”, a scris istoricul, specializat în istoria regimului comunist.
Mădălin Hodor a insistat pe faptul că în democrației răspunderea este individuală, iar nu paușală. Este unul dintre elementele de bază care separă democrația de orice totalitarism.
Mihai Demetriade: Aș sugera USR să mărească bugetul CNSAS
Sunt multe probleme de discutat cu privire la proiectul de lege inițiat de Claudiu Năsui, dar cea mai exasperantă este extinderea vinovăției la rude, este de părere și istoricul Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.
„ Exact asta au făcut oamenii lui Stalin, în URSS sau RPR/RSR, asocierea culpei prin gradul de rudenie. Sugestia era că vinovăția se transmite în mod natural, prin sânge. Dacă ești «pui de chiabur» n-ai nici o șansă în România populară.
Securitatea avea, în anii 80, când membri partidelor politice istorice se cam stinseseră, în pușcării sau biologic, problema «descendenți ai foștilor membri PNȚ, PNL, PSDR», vizând taman copii sau nepoții foștilor «dușmani ai poporului».
În al doilea rând, CNSAS nu ar putea niciodată publica datele rudelor. Nu le avem și (chiar dacă le-am avea), am vaga impresie că ar fi neconstituțional s-o facem”, a explicat, pe Facebook, Mihai Demetriade.
Istoricul menționată că sugestia inițiatorului, că establishmentul din Securitate a proliferat și și-a monetizat cunoașterea și relațiile după '90, deși corectă, ar trebui să-și găsească o altă cale de soluționare, implicând alte instituții și alte strategii.
„Ce trebuie făcut, în opinia mea, e să crească gradul de cunoaștere în problematica represiunii. Aș sugera USR să mărească bugetul CNSAS, de pildă, să nu mai stăm fără aparatură performantă sau cu un singur aparat de vizualizat microfilme pentru cercetători, și ăla chior.
Decomunizarea se face etic și cu inteligență, cu alte cuvinte musai democratic. Nu prea există altă cale, deși pasiunile revoluționare, cum văd, sunt tentate să cam ardă etapele astea...”, a menționat istoricul Mihai Demetriade.
