Stratfor: De ce nu-și permite România să fie anti-UE

DE Flavia Drăgan , Ramona Ursu | Actualizat: 18.03.2019 - 16:40
Adriani Bosoni

Politicienii români nu vor putea adopta un discurs anti-european pe termen lung, având în vedere discuțiile care leagă obținerea fondurilor de respectarea valorilor UE, a explicat, pentru Newsweek România, analistul Adriano Bosoni, de la agenția Stratfor.

SHARE

Adriano Bosoni a arătat că, deși strategia de a critica Uniunea Europeană nu presupune cheltuieli foarte mari pentru a atrage electoratul, poate costa Bucureștiul mai scump. Discursul naționalist anti-european este o rețetă simplă pentru politicieni, care îl folosesc pentru a-i câștiga pe alegătorii nemulţumiţi de nivelul de trai și care urăsc un „inamic al poporului“ ori se tem de impactul imigrației asupra culturii și economiei țării lor. Astfel, acești politicieni se prezintă ca apărători ai țării în fața Bruxelles-ului, a mai explicat Bosoni.

„În ciuda unor declarații ocazionale ale unor politicieni, cred că, în cea mai mare parte, establishment-ul politic românesc rămâne pro-european. Criticarea UE este, de multe ori, o strategie cu costuri mici, prin care politicienii încearcă să își arate independența față de Bruxelles, pentru a veni în fața alegătorilor cu un mesaj că autoritățile apără interesele naționale ale României.

În unele cazuri, este și o parte a unei strategii de a distrage votanții de la alte chestiuni de interes. Problema este că această strategie nu va avea costuri mici pe termen nedefinit. UE este în mijlocul negocierilor de aprobare a bugetului pentru următorii șapte ani și multe lucruri care sunt importante pentru România vor fi pe masă. Bucureștiul este interesat să-și păstreze accesul la fondurile structurale și la subvențiile pentru agricultură.

Este, de asemenea, interesat să blocheze propunerile care leagă viitoarele plăți din fonduri UE de respectarea valorilor europene. Având în vedere importanța acestor discuții, o influență mai mică în afacerile UE ar fi împotriva intereselor României“, a arătat Adriano Bosoni, senior analyst la Stratfor pentru Europa.

Bosoni a mai explicat și că euroscepticismul și naționalismul s-au dezvoltat ca reacție la criza financiară, creșterea inegalității economice, îndoielile privind mult-așteptatele beneficii ale globalizării, frica față de impactul pe care imigrația îl are asupra culturii, economiei și securității, dar și ca reacție la anii fără creștere economică, dar cu măsuri de austeritate.

De aceea, discursul anti-UE a căpătat mai multă credibilitate în țările europene și mai ales în Europa de Est: „În același timp, mulți lideri politici europeni au realizat că populismul naționalist îi poate ajuta să câștige alegeri sau să păstreze guvernări populare. Asta explică de ce așa de mulți lideri sunt gata să arate cu degetul «inamici ai poporului» (naționali sau străini) pentru a distrage atenția de la alte probleme“, a mai explicat analistul Stratfor.

__________________

Citește dosarul integral „Cooperativa anti-UE”

 

Cine sunt politicienii și jurnaliștii români care atacă ne vor afară din Europa

UE versus propaganda Kremlinului. Efectele manipulărilor asupra României

Radiografia euroscepticismului la români

Vectorii manipulărilor eurofobe

Vladimir Tismăneanu: Partida Rusă, de la Dan Zamfirescu la Răzvan Theodorescu

Cristian Diaconescu: „Toţi împotriva sistemului“

Putin și războiul său asimetric cu democrația

__________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.