Sporuri mai mari ca în mină în primăria Olguței: director – 2100 lei, consilier - 1300, paznic - 700
Un consilier local s-a arătat oripilat că sporurile acordate pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare sunt mai mari în primăria condusă, azi, de Olguța Vasilescu decât în mină. Fără rezultat.
Dezmățul sporurilor pentru condiții vătămătoare este atât de mare încât un angajat din primăria Craiova câștigă pentru boli închipuite un salariu minim pe economie.
Lunar, sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare din primăria Craiova:
Arhitect șef: salariu – 13.192 lei spor muncă vătămătoare – 1.808 lei
Director: salariu – 12.797 lei spor muncă vătămătoare – 1.753 lei
Șef serviciu: salariu – 10.527 lei spor muncă vătămătoare – 1.442 lei
Auditor: salariu – 7.580 lei spor muncă vătămătoare – 1.039 lei
Consilier : salariu – 7.185 lei spor muncă vătămătoare – 984 lei
Referent: salariu – 5.685 lei spor muncă vătămătoare – 779 lei
Casier: salariu – 3.542 lei spor muncă vătămătoare – 486 lei
Portar: salariu – 3447 lei spor muncă vătămătoare – 472 lei
La aceste sporuri se adaugă suma de 347 lei indemnizație de hrană.
Nesimțirea aceste sporuri a fost sesizată într-o ședință de Consiliu local
Consilierul Florescu: La punctul nr. 9 este vorba despre salariile angajaţilor din Primăria Craiova.
Ştim cu toţii că salariile din administraţie au crescut, ceea ce nu este un lucru rău. Ceea ce este rău însă sunt decalajele mari dintre funcțiile de conducere și funcţiile celor care duc greul instituţiei, celor care muncesc efectiv. Nu vreau să intru în detalii şi să dau câteva exemple.
Totuşi salariu de peste 10 mii lei pentru o funcţie de șef de serviciu, spre exemplu, iar subalternii să aibă 3.000 de lei, mi se par nişte decalaje enorme și total nejustificate. În altă ordine de idei, consider că ar fi trebuit o consultare publică. Sunt bani publici. Să-i întrebăm pe craioveni dacă sunt de acord să plătească nişte salarii atât de mari unor șefi din Primăria Craiova. De asemenea, aceste salarii reprezintă numai baza la care se adaugă diverse sporuri. De exemplu, spor de doctorat, 50% din salariul minim. Păi ştim şi noi cum se obţin aceste doctorate totuşi. Se obţin copy paste, dacă vreţi un răspuns pe scurt aşa. Spor de condiţii vătămătoare şi periculoase.
Stimaţi colegi, mai vorbim de pericole şi condiţii vătămătoare în munca într-o primărie? Păi minerii ce să mai primească atunci, ce spor să mai primească? Spor pentru control financiar. Păi nu este o simplă atribuţiune de serviciu a unui cetăţean care are acest rol? I se stabileşte prin fişa postului această atribuţiune. Ne mirăm că ne pleacă tinerii. Păi cum să nu plece un tânăr care nu găseşte un loc de muncă în condiţiile în care un director din Primăria Craiova câştigă peste 14 mii lei. Cum să nu ne plece tinerii în străinătate? Propun scoaterea tuturor acestor sporuri care sunt gândite pentru șefi și șefuleți. Vă rog să supuneţi la vot această propunere a mea şi cred că protestul ad hoc al colegilor de la PSD este total incorrect.
O atenție din bani publici
Newsweek a scris că aceste sporuri pentru condiții vătămătoare sunt profund imorale. Este vorba despre fidelizarea angajațiilor și familiilor acestora în scop electoral, printr-o „șpagă” dată pentru boli închipuite. Din bani publici.
Cum se dau sporurile
Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii: a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective; c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
Citește și : Milioane de la buget pentru boli închipuite
