Alegându-l pre;edinte pe Nicușor Dan în locul lui George Simion, România a decis să nu dea foc casei. Dar, cu greu.
Faptul că aproape jumătate dintre români au susținut un demagog populist care pune la îndoială angajamentele României față de Uniunea Europeană și NATO este o fisură majoră în zidul democratic al Europei, scrie Newsweek.
Citește și: Ce mesaj a transmis Ambasada SUA de la București pentru Nicușor Dan? „Așteptăm cu interes..”
România a evitat un glonț, dar Occidentul este încă în pericol
Ironia este sufocantă. În timp ce poporul român a făcut în cele din urmă alegerea corectă, conducerea Statelor Unite - chiar țara care a construit și a condus ordinea mondială liberală postbelică - a încurajat în liniște cealaltă parte.
De la Viktor Orbán din Ungaria la Vladimir Putin și până la conducătorii autocrați ai petrostatelor din Golf, afecțiunea președintelui Donald Trump se îndreaptă în mod clar către ideologi puternici, nu către democrați sau instituții transatlantice.
Este greu de apreciat cât de mare este această răsturnare de situație pentru America - cândva ancora lumii libere.
Au existat semnale de alarmă de ani de zile. Consolidarea puterii lui Viktor Orbán în Ungaria, sufocarea democrației turce de către Recep Tayyip Erdogan și popularitatea recurentă a lui Putin în Rusia.
Citește și: Nicuşor Dan: Cred că Europa trebuie să îşi asigure propria apărare, cu România parte a demersului
În Europa de Vest, extrema dreaptă continuă să crească - de la AfD în Germania, la Adunarea Națională din Franța, și până la Reform UK, partidul Brexit-ului din Marea Britanie, care profită de furia lăsată în urmă de Brexit.
Între timp, în SUA, democrații - în ciuda faptului că se confruntă cu Trump, primul președinte al SUA care are cazier, care a fost condamnat - tocmai au pierdut ambele camere ale Congresului și votul popular prezidențial pentru prima dată în ultimele două decenii.
Numai acest fapt ar trebui să alarmeze pe oricine căruia îi pasă de adevăr, norme sau valori democratice de bază.
Nu este suficient să-i învingem pe Simionii lumii la urne
Apărătorii democrației liberale par pierduți. Ei știu că se ridică un val întunecat, dar rareori se întreabă de ce. Ei condamnă alegătorii pentru că se îndreaptă spre dreapta, dar rareori se întreabă cum ar fi putut ei să contribuie.
Nu este suficient să-i învingem pe Simionii lumii la urnele de vot. Trebuie să înțelegem de ce aproape au câștigat - și să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla.
În primul rând, liberalismul în sine a ajuns să fie asociat cu o ortodoxie culturală pe care mulți oameni obișnuiți nu o mai recunosc ca fiind a lor.
Ceea ce obișnuia să fie o politică a toleranței și a incluziunii este acum văzut - adesea pe bună dreptate - ca obsedat de identitate, hipersensibil la ofensă și incapabil de autocritică.
Citește și: Nicușor Dan, pe o listă cu 300 oameni „cei mai deștepți de pe planetă”. Alți 20 români alături de el
„Wokeness” s-a transformat într-un fel de religie de substituție pentru elita progresistă. Iar acest lucru îi îndepărtează pe oameni.
Concentrarea constantă asupra identității de gen, ștergerea distincțiilor în numele incluziunii, aplicarea rigidă a noilor coduri sociale... Toate acestea au îndepărtat oamenii muncii și au făcut ca termenul „liberal” să devină toxic în multe părți ale lumii.
Liberalismul, afectat de corupția tolerată
Mulți dintre cei care votează cu populiștii de dreapta trăiesc cu reale greutăți. Ceea ce ne aduce la al doilea punct. Corupția.
În prea multe democrații - printre care se numără și România - liberalismul a fost afectat de corupția tolerată sau chiar încurajată de cei aflați la putere.
Oamenii se simt mințiți. Li s-au promis standarde occidentale și statul de drept, dar în schimb au găsit elite care se îmbogățesc în timp ce pretind că le pasă de valori.
Atunci când cetățenilor li se spune că democrația liberală prețuiește corectitudinea, dar văd un sistem judiciar care se supune puterii și politicieni care fură cu impunitate, de ce ar apăra-o?
Modelul economic care a stat la baza ordinii liberale de la sfârșitul Războiului Rece a dezamăgit, de asemenea, prea mulți oameni.
Ultimii 40 de ani de globalizare au produs o creștere enormă, însă câștigurile au fost distribuite inegal.
În timp ce orașele au cunoscut un boom și a apărut o clasă de profesioniști globali, segmente mari ale populației au stagnat. Salariile nu au crescut. Siguranța locului de muncă a dispărut. Inegalitatea a explodat.
În Europa de Est, disparitatea este și mai evidentă. Promisiunea de a recupera decalajul față de Occident a devenit realitate pentru unii, dar mulți rămân în sărăcie cruntă.
Reacția politică nu este irațională
Atunci când democrația liberală pare să însemne capitalism necontrolat și nedreptate cronică, farmecul ei dispare.
Acesta este motivul pentru care naționalismul economic nu va dispărea.
Nu este o fază trecătoare sau o ciudățenie a Trumpismului. Este un strigăt de protest împotriva externalizării locurilor de muncă, a distrugerii industriilor și a sacrificării unor comunități întregi pe altarul eficienței.
Oamenii nu au fost niciodată întrebați cu adevărat dacă au fost de acord cu târgul global al bunurilor mai ieftine în schimbul dezindustrializării, al nesiguranței pieței muncii și al erodării controlului local.
Da, sistemul a produs iPhone-uri și prețuri în scădere. Dar a adus, de asemenea, mizerie pentru milioane de oameni. Reacția politică nu este irațională.
Imigrația joacă un rol important
Imigrația joacă, de asemenea, un rol important. Ani de zile, principalele partide liberale au insistat că toate culturile sunt egale și că identitatea este fluidă.
Dar majoritatea oamenilor nu cred asta. Ei își apreciază culturile naționale și doresc să le păstreze. Ei nu vor să li se spună că preferința pentru propria cultură este rasistă. Ei resping ideea că frontierele sunt imorale sau că societățile lor ar trebui să absoarbă nelimitat noii veniți cu tradiții și valori extrem de diferite.
Acestea nu sunt preocupări marginale. Ele reprezintă un motiv major pentru care democrația liberală este sub asediu.
Dacă apărătorii acesteia nu se adaptează, vor pierde, nu pentru că alternativele sunt mai bune - nu sunt - ci pentru că prea mulți oameni au ajuns la concluzia că sistemul nu funcționează pentru ei și că liderii săi refuză să asculte.
România aproape că s-a predat
Evadarea la limită a României ar trebui să fie studiată și să se învețe din ea. Țara aproape că s-a predat unui om care ar fi pus în pericol tot ceea ce a construit după comunism: integrarea sa în Europa, locul său în lumea democratică și fragila sa maturitate politică. Iar România nu este un caz izolat.
Dacă până și guvernul SUA îi aplaudă pe cei care vor să desființeze ordinea liberală, atunci această ordine este în pericol existențial.
Calea de urmat nu este de a abandona liberalismul, ci de a-l salva de cele mai grave excese ale sale, de punctele sale oarbe și de elitele sale surde.
Trebuie să separăm democrația liberală de bagajul ideologic care o înconjoară acum.
Trebuie să susținem libertatea de exprimare, nu să anulăm cultura.
Trebuie să îmbrățișăm piețele corecte, nu pe cele trucate.
Trebuie să protejăm frontierele, tratând în același timp migranții cu umanitate.
Trebuie să celebrăm culturile naționale fără a cădea în șovinism.
Mai presus de toate, trebuie să ne reînnoim încrederea în ideea că democrația poate oferi libertate, echitate și demnitate oamenilor obișnuiți.
Merită încă să luptăm pentru această idee.
Dar dacă vom continua să ignorăm ceea ce i-a determinat pe oameni să se îndrepte spre Simion și alții ca el, s-ar putea să nu mai fim atât de norocoși data viitoare.
