VIDEO Nicolae Ciucă este noul președinte al PNL. A obținut 1.060 de voturi. Scurtă biografie

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 10.04.2022 - 19:54

Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, la 10 aprilie 2022, preşedinte al Partidului Naţional Liberal în cadrul congresului extraordinar al partidului care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului.

SHARE

ORA 13.40 Moţiunea cu care a candidat Nicolae Ciucă a obţinut 1.060 de voturi favorabile şi 60 anulate. Nicolae Ciucă a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL.

Nicolae Ciucă s-a născut la 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar "Tudor Vladimirescu" din Craiova, în 1985, şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi "Nicolae Bălcescu" de la Sibiu, în 1988. În anul 1990, a urmat Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş. Ulterior, a studiat la Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite, în perioada 1993-1995, precizează site-ul www.mapn.ro.

În 2000 a urmat cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii) (Centrul PfP, Bucureşti) şi cursul de limbă engleză (Academia Forţelor Terestre, Sibiu), iar în 2001, a participat la cursul JOINT şi operaţii multinaţionale (Centrul PfP, Bucureşti). În anul 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, cu lucrarea "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale", UNAP, Bucureşti, iar în anul 2004 a urmat Cursul de relaţii civili militari în Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt Field, Florida - SUA. În 2005 a urmat Cursul de limba engleză - terminologie NATO, York Sr. John University, iar în 2006 şi-a aprofundat cunoştinţele absolvind, în SUA, Colegiul de război, trupe de uscat, şi a obţinut Masterul în Studii Strategice. În 2012 a absolvit cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale "Securitate şi bună guvernare" - Colegiul Naţional de Apărare, mai notează site-ul www.mapn.ro.

În perioada august 1988-martie 1989 a fost comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat "Rovine", Craiova, iar în perioada martie 1989-septembrie 1992, a fost comandant de pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare, Craiova.

Din septembrie 1992 până în octombrie 1993, a fost ofiţer de stat major în Biroul operaţii, batalionul 121 Cercetare, Craiova; în perioada iulie 1995-mai 1996, a fost ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată "Rovine", Craiova.

Începând din mai 1996 până în mai 1997, a fost ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola, apoi ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată "Rovine", Craiova, în perioada mai 1997-noiembrie 1998. Comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional "Blue Danube 2000"; noiembrie 1998-februarie 2001 - şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", Craiova.

În anul 2000 a îndeplinit funcţia de şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie - rezervă strategică SACEUR, iar în 2001 a fost comandant al Batalionului 26 Infanterie - rezervă strategică SACEUR, participând la exerciţiul multinaţional "Dynamic Response", Bosnia şi Herţegovina; februarie 2001-octombrie 2004 - comandant al Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", Craiova.

Din iunie 2002 până în ianuarie 2003 a fost comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan. În 2003, a fost conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF, conform site-ului www.mapn.ro.

A mai ocupat următoarele funcţii: ianuarie 2004-iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak; octombrie 2004-octombrie 2006 - şef operaţii, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova; octombrie 2006-martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova; martie 2007-februarie 2009 - locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focşani; februarie 2009-ianuarie 2011 - comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focşani; ianuarie 2011-ianuarie 2014 - comandant Divizia 2 Infanterie "Getica", Buzău; ianuarie 2014-octombrie 2014 - şef al Statului Major al Forţelor Terestre.

În perioada octombrie 2014-1 ianuarie 2015, a fost locţiitor al şefului Statului Major General, iar în perioada 1 ianuarie 2015-28 octombrie 2019 - şef al Statului Major General. În octombrie 2019, a fost trecut în rezervă prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

La 4 noiembrie 2019 a fost numit ministru al Apărării Naţionale în Guvernul Ludovic Orban (4 nov. 2019-14 mart. 2020). La 8 decembrie 2020 a fost numit prim-ministru interimar şi ministru al Apărării Naţionale. În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, pe listele Partidului Naţional Liberal. La 23 decembrie 2020, a fost numit ministru al Apărării Naţionale în guvernul Florin Cîţu.

Nicolae Ciucă a fost desemnat, la 21 octombrie 2021, de preşedintele Klaus Iohannis, candidat pentru funcţia de prim-ministru, fiind propunerea Partidului Naţional Liberal pentru această funcţie, la consultările avute cu şeful statului în aceeaşi zi. La 30 octombrie 2021, premierul desemnat a anunţat că a depus la Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri ai Cabinetului său.

Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, a fost distins cu mai multe distincţii şi decoraţii: Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler, Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Ofiţer, Ordinul Naţional "Pentru Merit" în Grad de Ofiţer, Ordinul Naţional "Pentru Merit" în Grad de Cavaler, Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Comandor, Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate, Medalia ONU, Emblema Onoarea Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene, Emblema de Onoare a Forţelor Navale, Emblema de Onoare a Informaţiilor Militare, Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii, Emblema de Onoare a Logisticii, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze, în grad de Comandor, Emblema de merit "În Serviciul Armatei României" cls. a III-a, Emblema de merit "În Slujba Păcii" cls. a III-a, Emblema de merit "Ştiinţa Militară" cls. a I-a, Titlul onorific de "Militar Veteran" pentru militari, precizează site-ul www.mapn.ro.

De asemenea, a fost distins cu Medalia pentru Merit, SUA şi Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite ale Americii.

ORA 12.30. A început votul pentru alegerea președintelui PNL. Nicolae Ciucă este unicu candidat la această funcție. Votează circa 1.300 de delegați. 

ORA 12.20. În discursul în care și-a prezentat moțiunea de candidat, Nicolae Ciucă a apreciat faptul că ”țara e condusă de un președinte care provine din PNL, domnul Klaus Iohannis este alături de noi și noi trebuie să fim alături de domnia sa.”

„Forța unui partid nu stă într-un om. Nu am experiență în politică nu vreau să par ceva ceea ce nu sunt, dar niciodată nu mă voi lăsa să fiu luat prizonier”, a punctat viitorul președinte PNL. 

ORA 12.00. Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a anunţat duminică, în timpul Congresului extraordinar desfăşurat la Palatul Parlamentului, că un sondaj de opinie arată că partidul a ajuns la un scor de 22,2% din intenţiile de vot ale românilor. Citește aici.

ORA 11.55. Florin Cîţu a fost întrebat, duminică, dacă a venit să îl susţină pe Florin Cîţu.

“Am venit la un congres al PNL”, a răspuns fostul preşedinte PNL. 

UPDATE

ORA 11.00 Premierul Nicolae Ciucă a declarat duminică, înainte de începerea Congresului extraordinar al PNL, unde este singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al partidului, că românii s-au săturat de gâlceavă şi este nevoie de stabilitate pentru a guverna ţara.

"Sper ca, prin acest demers pe care l-am asumat, PNL să-şi găsească echilibrul. Nu suntem într-o situaţie simplă, dar am convingerea că vom putea să ne găsim un rost şi am convingerea că vom putea să regăsim o direcţie. Trăim într-o situaţie geopolitică deosebit de gravă, iar pentru noi cel mai important obiectiv este să guvernăm ţara. Sunt convins că, după această activitate, aleşii locali, liderii filialelor judeţene se vor întoarce acasă şi se vor preocupa de tot ceea ce înseamnă administrarea comunelor, oraşelor, iar noi aici, împreună cu miniştrii din Guvern, ne vom ocupa de tot ceea ce înseamnă administrarea ţării. Cetăţenii români aşteaptă de la noi soluţii, măsuri, aşteaptă de la noi să fie protejaţi. Cetăţenii români s-au săturat de gâlceavă şi de toate aceste discordii care apar în spaţiul public. Important este să avem stabilitatea necesară să putem să guvernăm ţara", a spus Ciucă.

"Cred că în politica românească este nevoie şi de oameni noi, iar prin tot ceea ce am reuşit să asigur până acum, echilibrul necesar pentru funcţionarea Guvernului, pentru funcţionarea Coaliţiei, se va întâmpla şi în interiorul PNL", a continuat premierul.

Întrebat de jurnalişti cum a reuşit să-i convingă pe cei din echipa lui Florin Cîţu să-l susţină pentru a candida la şefia PNL, Ciucă a răspuns: "Rezultatele guvernării".

Congresul extraordinar al PNL în care este ales noul preşedinte al formaţiunii, funcţie pentru care candidează doar Nicolae Ciucă, a început, duminică, la Palatul Parlamentului.

Preşedintele interimar al PNL, Gheorghe Flutur, a anunţat că la reuniune şi-au înregistrat prezenţa 1.003 delegaţi.

 

Prim-ministrul candidează la funcţia de preşedinte al PNL cu moţiunea intitulată "Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică".

Ciucă şi-a depus candidatura la şefia PNL miercuri, în ultima zi în care era posibil acest lucru.

Cu o zi înainte, marţi, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte. Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020.

Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru. Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului.

În acest context, prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur a devenit preşedinte interimar al PNL, iar prim-vicepreşedintele Lucian Bode - secretar general interimar. 

 

Ciucă şi-a depus candidatura la şefia PNL miercuri, în ultima zi în care era posibil acest lucru.

Cu o zi înainte, marţi, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte. Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020.

"Am decis să îmi depun moţiunea de candidatură pentru funcţia de preşedinte al PNL. Am decis să îmi asum această responsabilitate după o discuţie pe care am avut-o cu colegii şi în urma analizei pe care am făcut-o asupra întregii situaţii politice. (...) PNL este cel mai mare partid de dreapta, are cei buni primari din ţară şi poate ajunge primul partid din România", a declarat premierul, după depunerea candidaturii la şefia Partidului Naţional Liberal.

Citește și: Cum au făcut praf ucrainenii una din cele mai avansate drone de atac folosite de Rusia în război

Prim-ministrul candidează la funcţia de preşedinte al PNL cu moţiunea intitulată "Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică".

În document, Ciucă vorbeşte despre dezvoltarea şi modernizarea României, argumentele pentru o Românie puternică, fundamentele reclădirii încrederii, cetăţeanul în centrul preocupărilor PNL, reconectarea la profesionalism, elite şi meritocraţie, guvernarea de mare coaliţie.

"Deciziile şi opţiunile politice rămân apanajul partidului, în timp ce aplicarea acestor decizii ţine de dinamica din coaliţie, de dezbaterile şi deciziile din interiorul organismelor de conducere ale marii coaliţii şi de opţiunile Guvernului şi ale prim-ministrului", se arată în moţiunea lui Nicolae Ciucă.

De asemenea, el vorbeşte despre dezvoltare prin politicile publice ale PNL.

"Viaţa de partid trebuie să continue şi când partidul este la guvernare. Departamentele partidului trebuie să funcţioneze tot timpul - şi când suntem şi când nu suntem la guvernare. PNL nu trebuie să repete greşeala de a ignora nevoia continuării dezbaterii în interiorul partidului a proiectelor de politici publice de guvernare locală şi naţională. Partidul trebuie să rămână racordat după alegeri la acest proces de formulare şi adaptare a politicilor executive şi a soluţiilor legislative", se precizează în moţiunea cu care premierul candidează la şefia PNL.

Citește și: Cine e Andriy Khlyvnyuk, rockerul care a reunit Pink Floyd și a dat microfonul pe o pușcă de asalt

Alte obiective din document vizează o economie sănătoasă, bazată pe investiţii şi liberă iniţiativă, consolidarea României europene, susţinerea diasporei, eficienţa mecanismelor de partid.

"Democraţia internă şi deschiderea trebuie să fie caracteristicile organizaţiilor de partid, precum şi respectarea regulilor şi a actelor statutare, care înseamnă respect pentru fiecare liberal. (...) Buna guvernare realizată de PNL presupune un proces continuu de selecţie şi de pregătire a celor ce vor reprezenta PNL în funcţiile numite sau alese. Resursa umană de cadre va fi aşezată pe profesionalism şi pe meritocraţie. (...) Vom realiza periodic evaluări ale modului în care organizaţiile PNL respectă regulile de numire în funcţii publice", se mai arată în moţiune.

Nicolae Ciucă are în vedere şi întărirea capacităţii organizaţiilor PNL de a pregăti alegerile din anul 2024.

Colegiile directoare judeţene ale Partidului Naţional Liberal au avut termen până vineri, la ora 22,00, să analizeze şi să voteze moţiunea.

Conform unor surse liberale, noul Biroul Executiv al PNL urmează să fie ales într-un Consiliu Naţional în luna mai.

Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru.

Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului.

În acest context, prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur a devenit preşedinte interimar al PNL, iar prim-vicepreşedintele Lucian Bode - secretar general interimar.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.