Dan Sultănescu, director de cercetare la CPD SNSPA, a prezentat la Harvard (la Centrul Mossavar-Rahmani) rezultatele mai multor sondaje despre evoluția populismului în România. Datele au fost discutate într-un panel găzduit de prestigioasa universitate, în data de 18 aprilie, la care au participat mai mulți experți români și americani. Dezbaterea a fost coordonată de Ioana Petrescu, în prezent senior fellow la Harvard, și fost ministru în Guvernul României.
Cifrele sondajelor CPD arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere chiar în luna de campanie electorala (din octombrie 2020), cu alte momente de creștere pe parcursul părții a doua a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă.
Citește și: EXCLUSIV Primarul pro-rus din Chișinău își finanțează proiectele din banii bucureștenilor
Ceeea ce a facut cel mai mult să crească atitudinile populiste în Romania, conform studiilor CPD, este modul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și cei mai direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate.
Dacă, uzual, publicul care are atitudini populiste votează aproape natural partidele de opozitie (oricare ar fi acestea), pandemia a condus la o schimbare de ton – apariția unui nou partid cu discurs populist (AUR) a coincis cu apariția în Romania a unui discurs anti-sistem diferit, mai agresiv, mai axat pe mesaje anti-occidentale si ultra-naționaliste.
Sursa: CPD SNSPA
Cifrele sondajelor arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere în context de campanie electorală (octombrie 2020), cu alte momente de creștere pe parcursul părții a doua a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă.
Citește și: Nebunia Ministerului rus al Apărării: „Ucrainenii vor să-și arunce bsericile în aer de Paște”
Sursa: CPD SNSPA
Remarcabil este că, după doi ani de amplificare a atitudinilor populiste, în ultima lună există o revenire la scorurile din perioada pre-pandemică. Un element ce poate explica această evoluție este începerea războiului din Ucraina, care a determinat un tip de precauție în rândul publicului din România, în legătură cu acest tip de discurs. Mai mult, un alt efect important al ultimelor luni a fost creșterea încrederii în Vest (UE, NATO, SUA) și scăderea majoră a încrederii în Rusia (sursa principală de dezinformare în regiune).
Sursa: CPD SNSPA
Una din concluziile dezbaterii de la Harvard a fost aceea că efectele structurale ale pandemiei (cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil), care vor continua să persiste, pot avea urmări imprevizibile în noile democrații, precum cele din Europa de Est. Situația generată de războiul din Ucraina reprezintă doar o pauză în fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului populist, care va continua să fie o amenințare în viitor.
