Unul dintre articolele modificate este foarte relevant. Este vorba de articolul 2, litera h, devenit, în forma finală trimisă la vot, litera g (așa cum apare în tabelul cu amendamente).
Iată forma inițială a articolului, cum apărea în proiectul de lege venit de la Guvern (este definiția sintagmei "date științifice oficiale"):
"<date ştiinţifice oficiale> - informaţia ce oferă un element de probă bazată pe metode ştiinţifice stabilite şi acceptate;".
La Camera Deputaților, articolul a căpătat forma următoare:
"informații ştiinţifice oficiale – date ce oferă elemente de probă bazate pe metode științifice stabilite şi universal acceptate transmise de către instituții internaționale sau naționale, cu atribuții în domeniul sănătății;".
După cum se poate vedea, nu mai e vorba de "date", ci de "informații" (care oferă... "date"). Practic, însă, definiția e aceeași ca în forma inițială a legii, dar se adaugă un emițător al "informațiilor": "instituții internaționale sau naționale, cu atribuții în domeniul sănătății".
La Senat, în Comisia Juridică, forma finală a devenit următoarea:
"informații ştiinţifice oficiale – date ce oferă elemente de probă bazate pe metode științifice stabilite și transmise de către instituții internaționale sau naționale, cu atribuții în domeniul sănătății, și acceptate de către Ministerul Sănătății;".
Ce s-a schimbat? În primul rând, au dispărut trei cuvinte: "şi universal acceptate". Deci, din punctul de vedere al Comisiei Juridice din Senat, metodele științifice trebuie doar "stabilite", nu "și universal acceptate".
În al doilea rând, au apărut șase cuvinte noi în articol: "și acceptate de către Ministerul Sănătății".
Șase cuvinte adăugate și trei scoase duc rezultatul la trei cuvinte în plus la Senat față de Camera Deputaților.
Totuși, nu se spune cum anume trebuie să accepte Ministerul Sănătății acele metode științifice.
Iar pentru cele trei cuvinte a fost nevoie de patru senatori: "Autor: Senator Șerban Nicolae; reformulat de Senatori:Carmen Daniela Dan, Laura Scântei, Robert Cazanciuc."
