PNL a convocat deja această reuniune, la 25 septembrie 2021. USR-PLUS n-a anunțat o dată fermă, însă Dan Barna a vorbit despre „începutul lunii septembrie“.
UDMR și-a stabilit congresul pentru 17 septembrie. Formațiunea etnicilor maghiari nu pare a fi marcată de bătălii interne și nu există, cel puțin deocamdată, un adversar pentru Kelemen Hunor.
Însă în PNL și USR-PLUS se anunță lupte dure. Probabil că, până la congres, situația va fi tranșată, iar adevăratele bătălii se dau acum, în stabilirea cotelor de reprezentare pentru fiecare județ, a delegaților și a atragerii susținerii publice.
Ghid de manipulare a congresului
Imensa majoritate a congreselor de alegere a conducerii unui partid din România sunt o formalitate, câștigătorul fiind cunoscut, cel puțin de către cei inițiați, cu multe zile înainte.
Metoda prin care rezultatele sunt controlate este manipularea delegaților la congres.
Aceștia sunt aleși de către membrii de partid de la nivel județean. Frauda apare prin înscrierea în partid, chiar înainte de alegerile pentru desemnarea delegaților la congres, a unor noi membri, de obicei controlați de către liderul filialei.
Același lider al filialei poate refuza înscrierea în partid și acordarea dreptului de vot noilor membri aduși însă de tabăra adversă.
Toate partidele din
coaliția de guvernare -
PNL, USR PLUS și UDMR
- au în toamnă congrese
pentru alegerea
președinților de partid
De obicei, sunt înscriși în partide, ca masă electorală, angajații firmelor clientelei respectivei formațiuni politice.
În consecință, delegații la congres sunt stabiliți, de facto, de către șeful filialei județene, care manevrează alegerile interne.
La congres, acești delegați sunt atent supravegheați de șeful de filială când votează: buletinele se fotografiază și se marchează cu diferite culori sau semne discrete.
În consecință, este crucial ca șefii de filială să fie atrași de către un candidat sau altul.
Din această perspectivă, Newsweek România vă prezintă un tablou valabil pentru luna iunie a bătăliilor interne din PNL și USR-PLUS. Aceasta este o imagine de moment, bătălia fiind deschisă până în ziua congreselor.
Orban, campanie din om în om
În PNL, există o anume notorietate a lui Orban, omul care a vizitat toate organizațiile, a stat ore întregi de vorbă cu simpli membri de partid și-i știe pe nume până la nivel de consilier local.
Contracandidatul său, Florin Cîțu, dimpotrivă, este deficitar la acest capitol. A vizitat relativ puține organizații locale și mulți colegi îl percep ca fiind arogant.
Actualul premier îl are însă de partea sa pe președintele Iohannis, dar situația este mult diferită de perioada în care la Cotroceni se aflau Ion Iliescu sau Traian Băsescu.
Actualul șef al statului nu s-a pronunțat direct în favoarea lui Cîțu, în bătălia acestuia cu Ludovic Orban.
Klaus Iohannis a făcut un gest simbolic: la o zi după ce premierul și-a anunțat candidatura la președinția PNL, s-a afișat împreună cu Cîțu la deschiderea Centrului Euro-Atlantic de Reziliență.
Președintele României n-a vorbit însă nicio clipă în favoarea vreunuia din competitorii pentru conducerea formațiunii liberale.
O altă piesă grea din tabăra premierului este primarul Clujului, Emil Boc. „Cîțu reprezintă viitorul“, a afirmat primarul Clujului. Până acum, Boc a negat că și-ar pregăti o candidatură la prezidențiale, în 2024.
În echipa lui Cîțu este și europarlamentarul Rareș Bogdan, care s-a certat dur cu Orban după împărțirea portofoliilor în guvernul PNL - USR-PLUS - UDMR.
Filialele vin și pleacă
Actualul președinte al PNL, Ludovic Orban, se lăuda, la 14 mai, cu susținerea a 32 de filiale. Însă, la acel moment, Florin Cîțu nu-și anunțase candidatura.
După acest anunț, patru filiale care erau inițial cu Orban au schimbat tabăra: PNL Sector 2, PNL Maramureş, PNL Ilfov și PNL Mehedinţi.
Mai mulți lideri locali puternici nu au ales încă nicio tabără: Ilie Bolojan (președintele Consiliului Județean Oradea) şi Mircea Hava (europarlamentar, fost primar al Albei-Iulia, care controlează filiala Alba) nu au ales nicio tabără. Ei înclină mai degrabă spre Cîţu.
Bolojan a fost extrem de nemulțumit după ce omul său, Marcel Boloș, nu a fost păstrat la conducerea ministerului care gestionează fondurile europene.
Nici Gheorghe Falcă (PNL Arad), Iulian Dumitrescu (PNL Prahova) şi Dan Motreanu (şef PNL Giurgiu) nu au ales o tabără, însă ultimul e văzut mai degrabă ca susţinător al lui Orban.
Jocul organizațiilor din sud
Actualul lider al PNL speră să câștige voturi de la organizațiile din sud, cu sprijinul lui Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Acesta a contestat mereu influența în creștere în interiorul PNL a foștilor membri ai PDL.
Președintele CJ Prahova ar urma, deci, să convingă Buzăul, Călărașiul, Teleormanul și Ialomița să rămână cu Orban. În Călărași, șef de organizație este Robert Chioveanu, președintele ANSVA, iar filialele din Ialomița și Teleorman sunt conduse de deputații Luminița Barcari și Emil Dumitru.
În Muntenia, Adrian Miuțescu, șeful PNL Argeș, și Cristian Buican, președintele PNL Vâlcea, sunt apropiați ai lui Ludovic Orban. Filiala din Dâmbovița este condusă de Virgil Guran, de asemenea foarte strâns legat de actualul președinte al partidului.
Banatul, în expectativă
În Banat, două sunt personajele cheie din PNL: fostul ministru de Interne, Marcel Vela, care controlează organizația din Caraș-Severin, și Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș. Ambii au tăcut, până la ora redactării acestui articol.
Alin Nica s-a fotografiat în biroul premierului Cîțu la începutului anului, semn că cei doi au o comunicare bună.
Cât despre Vela, acesta va lua o decizie la pachet cu apropiații săi Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, și Ioan Popa, primarul din Reșița. Și Dunca, și Popa sunt oameni de afaceri, au averi de milioane de euro, iar cariera lor nu depinde de PNL.
Rolul lui Nicușor Dan
După ce, în toamna lui 2020, premierul Ludovic Orban l-a susținut financiar pe primarul Nicușor Dan, acum, acesta ar putea fi implicat în bătălia din PNL, cu sau fără voia sa.
Potrivit unor surse liberale, gruparea Cîțu ar urma să-i reproșeze lui Orban faptul că a sprijinit un primar slab, care în plus este și din afara partidului. De altfel, deja se poate observa că actualul Executiv a răcit legăturile cu Nicușor Dan.
În ianuarie 2021, întrebat despre conflictul din PNL, primarul Capitalei l-a lăudat pe Orban:„În opinia mea, Ludovic Orban are două sau trei mari merite.
Unul că a stabilizat partidul ăsta în 2017, când era într-un oarecare dezechilibru, doi că a reuşit să încheie Guvernul Dăncilă, că a reuşit să dea jos Guvernul Dăncilă – ne gândim cum ar fi fost România în criză sanitară cu Guvern PSD – şi trei că a contribuit decisiv ca Bucureştiul să aibă un primar de dreapta.
Acestea sunt meritele pe care Ludovic Orban le are. Am un mare respect pentru el”.
CU SAU FĂRĂ ADVERSARI Dacian Cioloș i-a cerut lui Dan Barna (foto sus - INQUAM PHOTOS/ George Călin) ca ei doi să nu candideze pentru șefia USR PLUS. Barna a refuzat. Kelemen Hunor (foto jos -INQUAM PHOTOS/ Sabin Cîrstoveanu) nu are adversar în UDMR
În aceste zile, pe fondul acutizării problemelor în furnizarea apei calde în capitală, Nicușor Dan a arătat cu degetul spre ELCEN, companie controlată de Ministerul Energiei, unde ministru este Virgil Popescu, un susținător al lui Cîțu.
„Problemele care sunt în București de 2-3 săptămâni nu sunt cauzate de noi, sunt cauzate de ELCEN, pentru că a decis să intre în revizie simultan cu două centrale.
După cum știți, aș dori și să preluăm ELCEN, bineînțeles plătind Ministerului Energiei contravaloarea, tocmai ca să nu mai fie tot timpul această pasare a răspunderii între ELCEN și Termoenergetica, societatea noastră“, a spus primarul Capitalei.
Barna vs. Cioloș
În USR-PLUS, confruntarea dintre Dan Barna și Dacian Cioloș este mult mai calmă. Cioloș pare că știe că va pierde, așa că i-a propus lui Barna ca ambii să facă un pas în spate.
Sigur pe victorie, liderul USR a refuzat. „Dacian, într-adevăr, a făcut acea propunere, propunere cu care nu rezonez din mai multe motive. (...)
Eu nu o să plec din faţa niciunei lupte, pentru că eu chiar cred că un lider politic trebuie să stea vertical şi să le ofere colegilor opţiunea să-i susţină sau nu proiectul.
Fuziunea dintre USR
și PLUS a deschis
un război intern pentru
acapararea cât mai
multor funcții de
conducere în partid
Proiectul meu este ca USR-PLUS să rămână un partid important în politica din România şi mă voi prezenta în faţa colegilor şi voi candida la preşedinţia USR-PLUS cu acest proiect“, a declarat Dan Barna.
Pe de altă parte, presa a publicat discuții interne din cadrul PLUS în care liderii partidului îi îndemnau pe membrii simpli să speculeze disensiunile din USR, pentru a crea nuclee de opoziție la conducerea lui Barna.
„Eu sunt convins că voi ştiţi deja şi aţi cunoscut oameni din USR care sunt ok. Care şi poate lor le este ruşine cu ceea ce se întâmplă la vârful partidului lor, la nivel local, dar şi la nivel central.
Ăia sunt oamenii cu care noi putem să construim o majoritate nouă. Iar ăsta e obiectivul nostru intern, de organizaţie.
Noi trebuie să ne pregătim să construim noi majorităţi în aşa fel încât cei pe care nu îi simţim aliniaţi cu noi, din partea cealaltă, să devină ei o minoritate“, spunea Dragoș Tudorache, fost ministru de Interne în guvernul Cioloș și un apropiat al acestuia.
Drulă, a treia cale
Pe de altă parte, în USR se discută ca ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, să candideze la președinția partidului, dacă Dan Barna are probleme cu dosarul de la DNA.
DLAF a anunțat, în mai, că a trimis la DNA dosarul privind afacerea cu fonduri europene în care au fost implicați Dan Barna și sora acestuia.
„Dacă se va porni urmărirea penală împotriva mea, evident mă voi retrage. (...) Principiile pe care le susțin, fără penali în funcții publice, voi continua să le susțin și reprezintă o valoare și un crez cu care am venit în politică și cu care voi continua să fac politică în România“, a anunțat, la acel moment, Barna.
În consecință, în USR se caută o variantă care să blocheze preluarea partidului de către Cioloș, dacă Barna este scos din competiție. Drulă, a cărui notorietate a crescut după ce a preluat Ministerul Transporturilor, pare să fie singura opțiune, dacă Barna nu candidează.
