Senatorul PNL și avocatul Daniel Fenechiu a menționat, la Newsweek LIVE, că nu este mulțumit de forma în care a ieșit din Parlament legea carantinei și izolării, care a intrat în vigoare marți, 21 iulie.
Parlamentarul a menționat că actul normativ este măcar un instrument autorităților sanitare pentru a limita răspândirea coronavirusului, în contextul complicat actual.
Astfel, în intervalul între motivarea de către Curtea Constituțională a României (CCR) a neconstituționalității carantinei și apariția noii legi, peste 1.000 de persoane bolnave de COVID-19 s-au externat la cerere din spital, iar majoritatea spațiilor de izolare organizate de stat pentru suspecții de coronavirus s-au golit.
Întrebat de ce guvernul Orban nu a pregătit din vreme o nouă lege care să evite vidul legislativ ce a dus, posibil, la creșterea numărului de cazuri de infectare, senatorul a susținut că actuala situație politică din Parlament nu a permis altă variantă pentru măsurile de urgență luate în prima parte a pandemiei.
„Nu era greu de anticipat decizia CCR, însă trebuie să avem în vedere faptul că guvernul Orban guvernează cu o majoritate ostilă în Parlamentul României, care transformă orice inițiativă legislativă într-un slogan electoral și într-o lege care să permită PSD să se autopromoveze.
Era riscant să vină cu o reglementare, în contextul în care exista una care să permită carantina pentru suspecții de coronavirus. Nu știai ce să iasă și când o să iasă”, a explicat Daniel Fenechiu de ce guvernul a mers pe varianta unui ordin de ministru ca să izoleze suspecții, variantă care a picat la Curtea Constituțională.
PSD s-a contrazis cu PSD
Judecătorii constituționali au cerut ca drepturile fundamentale să fie limitate doar printr-o lege dezbătută în Parlament, așa cum prevede Constituția.
„Dacă ne uităm pe cele 9 zile de dezbateri de la Senat, până să adoptăm legea carantinei, vom constata că în ciuda faptului că, după decizia CCR, peste 1.000 de persoane infectate s-au externat, iar autoritățile erau legate la mâini și la picioare în lupta cu coronavirusul, PSD a opus rezistență și a plantat o serie de bombițe în lege”, a menționat senatorul.
Daniel Fenechiu a precizat că, în acest context, noul act normativ are multe probleme, dar măcar oferă din nou instrumente autorităților pentru a limita răspândirea coronavirusului.
„Practic, raportat la situația urgentă, am reușit să scoatem o lege care are o sumedenie de probleme. Nu e o lege perfectă, dar am pus la dispoziția guvernului și autorităților sanitare mijloace prin care să poată interveni pentru stoparea propagării coronavirusului și pentru protejarea populației.
Nu este cea mai bună lege, cu siguranță, nu este o lege care să corespundă integral dorinței noastre, dar oferă niște mijloace. Ne-am bătut pentru fiecare prevedere din lege”, a menționat parlamentarul.
Acesta arată cu degetul spre jocul cinic al PSD, care a tărăgânat intenționat adoptarea legii carantinei, tocmai pentru a pune guvernul într-o poziție complicată, într-un an electoral.
„La Senat a ajuns forma legii trecută de Camera Deputaților, controlată de PSD, dar dintr-o dată varianta adoptată de deputați nu mai era pe placul aceleeași majorități PSD-ALDE-Pro România din Senat.
Contradicția nu apărea între proiectul de la guvern și viziunea pesedistă, ci între viziunea pesedisto-pontistă de la Camera Deputaților și de la Senat.
PSD a fost nemulțumit de ce a făcut PSD”, a remarcat senatorul-avocat.
„Bombițele” din lege
Acesta a menționat că parlamentarii PSD-ALDE-Pro România nu au ținut cont de faptul că legea adoptată nu se referă doar la pandemia de coronavirus, ci la orice epidemie care poate afecta populația, „maladii chiar mai grave decât coronavirusul”.
„Legea, prin urmare, a avut în vedere și bunurile, pentru că pot exista și maladii infecțioase care pot să se încastreze într-o piesă de mobilier sau imobil.
Așa s-a ajuns la prevederea privind carantinarea bunurilor, pentru cazul în care sunt infectate cu un virus înalt patogen, care este un pericol pentru societate.
PSD a zis că guvernul vrea să dărâme casele și să confiște bunurile și au eliminat prevederea din lege pentru „a evita abuzurile”. Fără să explice că textul avea în vedere alte afecțiuni.
De exemplu, virusul care generează TBC se pot încastra în mobilier”, a menționat Daniel Fenechiu.
Senatorul susține că cea mai importantă „bombiță” plasată de PSD în legea carantinei a fost cea care permite unui doctor să-l țină internat pe un pacient suspect că are o boală infecțioasă maxim 48 de ore.
„PSD a adus în discuție împrejurarea că sub pretextul protejării populației, guvernul sechestrează și izolează românii, să-i priveze de libertate.
Decizia a fost luată cu cea mai mare rea credință. PSD nu a avut în vedere că această lege va rămân în vigoare 10-15 ani și pe viitor guvernele vor fi lipsite de mijloace de luptă.
PSD a permis românilor să nu se supună măsurilor medicale, iar în cazul în care ei ar reprezenta un pericol pentru societate, instanțele să fie cele care decid.
Dacă e nevoie de o măsură restrictivă, să decidă judecătorul.
Dar dacă o persoană este contaminată cu un agent patogen înalt, medicul este cel care pune diagnostic și nu poate lăsa pacientul să plece acasă, pentru că acesta poate infecta alte persoane, inclusiv propria familie”, a menționat senatorul.
Daniel Fenechiu a precizat că, după multe discuție, cu ajutorul argumentelor medicale, venite chiar de la parlamentari medici din PSD, legea a fost schimbată și Senatul a mers pe practica europeană: doctorul ia decizia, iar o persoană poate contesta în instanță.
„Dar au impus termenul acesta, că o persoană nu poate fi internată împotriva voinței sale mai mult de 48 de ore, o prevedere total lipsită de eficiență și de logică.
Un pacient și-a făcut un text COVID, a ajuns la spital, medicul îl internează, pentru a-i face alte teste ample, menite să-i determine tratamentul. Dar pacientul spune că nu vrea. Bolnavul poate fi internat obligatoriu maximum 48 de ore.
Pacientul se adresează instanței, care în 24 de ore trebuie să dea o decizie.
E o formă fără fond. Admițând că instanța ia o decizie în 24 de ore, până redactează decizia, au expirat cele 48 de ore.
E posibil ca numai investigațiile medicale să dureze 2-6 ore.
În toată cariera mea de 25 de ani ca avocat, am avut 2 situații în care am constat că s-a luat o decizie în 24 de ore, la o reținere penală.
E imposibil să infirmi o măsură luată de procuror sau DSP în 24 de ore, că asta înseamnă să aducă probe care să contrazică decizia.
La pacient nu ai nici o probă, ci doar iei măsura preventiv pentru societate”, susține senatorul.
Problemele identificate de către APADOR-CH
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a identificat la rândul său mai multe probleme în legea carantinării și izolării, adoptată de Parlament.
„Dreptul de a contesta în justiţie măsura privativă de libertate nu este efectiv, atâta vreme cât în lege nu sunt reglementate modalitățile și înlesnirile necesare pentru ca o persona aflată într-un spaţiu de carantinare sau izolare să poată sesiza instanţa.
Simpla prevedere în lege că acţiunea se trimite la instantă în format şi prin mijloace electronice nu asigură garanţiile necesare. Nu orice persoană din ţară are smartphone cu acces nelimitat la internet şi, pe de altă parte, doar cu un smartphone nu se poate asigura participarea efectivă/eficientă la un proces”, susține organizația.
APADOR-CH menționează că legea nu prevede ce măsuri pot fi dispuse pentru repararea prejudiciilor produse persoanelor în cazul în care carantina sau izolarea s-au dispus cu încălcarea legii.
Pe de altă parte, asociația contestă chiar și termenul de 48 de ore pentru internarea unei persoane suspectate că e infectată
„Reţinerea unei persoane în spital, pe timp de 48 de ore, în scopul efectuării de investigații și evaluări medicale (art. 8 al. 3 si 4 din lege) este o măsură sui generis, care iese din tiparul stabilit în sistemul legal naţional (art. 23 al. 3 din Constituţie), potrivit căruia reţinerea unei persoane nu poate dura mai mult de 24 de ore.
Astfel, în materie penală, reţinerea autorului unei infracţiuni nu poate dura mai mult de 24 de ore, iar reţinerea în materie contravenţională (conducerea administrativă a persoanei la sediul poliţiei) avea durata maximă de 24 ore, iar în prezent se preconizează să ajungă la 12 ore (pe rolul Curţii Constituţionale se află o sesizare a Avocatului poporului cu privire la necesitatea stabilirii unei durate exacte şi rezonabile a măsurii conducerii administrative)”, este de părere APADOR-CH.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului a remarcat că în niciunul dintre articolele legii nu este prevăzută durata maximă a măsurii carantinei sau izolării.
„De asemenea, prevederile din art. 7 si 8 din lege, în sensul că măsura carantinei se dispune pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate sau că izolarea durează până la vindecare, nu conferă suficientă previzibilitate și nici suficiente garanții împotriva arbitrariului. (...) CEDO, o măsură privativă de libertate (de exemplu carantina sau izolarea nevoluntară) nu prezintă garanţiile împotriva arbitrariului la care se referă CEDO, dacă în lege nu se prevede durata de timp pentru care această privare de libertate poate fi dispusă”, menționează APADOR-CH.
