Liderii europeni au discutat despre viitorul relaţiei dintre Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relaţiile UE-Africa, evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum şi situaţia din regiunea Mediteranei de Est.
"Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambiţioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiţii. În acest sens, preşedintele României a menţionat faptul că atingerea acestei ţinte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin şi flexibilităţi adaptate nevoilor şi specificului statelor membre. De asemenea, trebuie luate în considerare eforturile de decarbonizare anterioare, precum şi diferenţele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă", arată Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, şeful statului a reafirmat importanţa asigurării finanţării de către UE a acţiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcţie de priorităţile fiecărui stat membru.
El a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiţii esenţiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ţinte trebuie decisă la nivel naţional, având în vedere că nu există o soluţie unică, aplicabilă tuturor statelor membre.
Preşedintele Iohannis a declarat că este importantă menţinerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor ţărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluţii pentru contribuţia la atingerea unor noi obiective în domeniu.
Şeful statului a reiterat că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competenţă naţională, context în care este necesară adaptarea, la nivel naţional, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.
Discuţiile privind schimbările climatice au avut la bază propunerea CE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârşitul anului 2030 comparativ cu anul 1990. Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanţelor naţionale şi a principiilor echităţii şi solidarităţii. În acest context, Consiliul European a invitat CE să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situaţiile specifice şi impactul la nivel naţional.
Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua ţintă de reducere a emisiilor pentru 2030 şi avansarea poziţiei actualizate a UE la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părţile la Convenţie de a-şi actualiza poziţiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.
* În privinţa stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre UE şi Marea Britanie, liderii europeni şi-au exprimat îngrijorarea faţă de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor şi obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-şef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă paşii necesari în direcţia facilitării încheierii unui acord.
Consiliul European a reiterat importanţa implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE şi a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituţiilor europene, precum şi tuturor actorilor implicaţi să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziţie, luând în considerare inclusiv scenariul 'fără un acord' (no-deal).
"Preşedintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE şi Regatul Unit. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România doreşte accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, preşedintele României a reiterat necesitatea menţinerii unităţii UE pe baza principiilor şi obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanţa urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziţie, care se încheie la 31 decembrie 2020", precizează Administraţia Prezidenţială.
* În domeniul relaţiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanţa acordată consolidării relaţiilor strategice cu Africa şi parteneriatului cu Uniunea Africană. Aceştia au subliniat şi necesitatea cooperării şi solidarităţii cu statele africane în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune şi capacitatea de răspuns a acestora în situaţii similare.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relaţiilor cu Africa şi construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorităţi şi interese comune şi a arătat că Summitul UE - Uniunea Africană din luna decembrie ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea şi stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.
* Membrii Consiliului European au avut un schimb de opinii şi asupra modalităţilor de reacţie şi a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluţiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania şi Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus şi au condamnat continuarea acţiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor paşnici.
* De asemenea, în cadrul subiectelor privind relaţiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federaţiei Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.
* În ceea ce priveşte situaţia din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie şi s-a solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă.
