ANALIZĂ NEWSWEEK Dezastru la cheltuirea fondurilor de coeziune: 6,14% absorbție „efectivă”

DE Mircea Marian | Actualizat: 10.09.2018 - 17:26
Premierul Dăncilă și ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb Foto: Facebook

După mai multe luni în care a ținut secrete informațiile privind absorbția fondurilor europene - inclusiv președintele Iohannis criticând situația - ministerul fondurilor europene a publicat datele care arată un dezastru fără precedent. Absorbția fondurilor regionale este sub 1%.

SHARE

La data de 3 august, România a absorbit „efectiv” (potrivit termenului folosit chiar de Ministerul Fondurilor Europene) doar 6,14% din fondurile de coeziune. Acesta este procentul rambursărilor de la UE, banii care au fost decontați și virați României. Cea mai mare catastrofă este la absorbția fondurilor de dezvoltare regională: 0,87%, adică 58,6 de milioane de euro din cei 6,76 miliarde alocați. Aceste fonduri sunt ignorate în condițiile în care guvernul alocă, din buget, resurse uriașe pentru dezvoltarea locală, prin PNDL.  Aceste sume, de la buget, pot fi însă cheltuite aproape discreționar, fără controlul dur care se aplică banilor europeni. Programul Operațional pentru Dezvoltare Regională (PODR) este gestionat de ministerul Dezvoltării, condus acum de Paul Stănescu, după ce, înaintea sa, Sevil Shhaideh a deținut acest portofoliu. 

Citește și Pesta porcină: dezastrul economic despre care Guvernul tace

O catastrofă este și la fondurile pentru dezvoltarea capitalului uman (POCU): 0,41% absorbție „efectivă”, din totalul alocărilor de 4,37 miliarde. 

Ceva mai bine stă Programul Operațional Infrastructură Mare (destinat construcției de autostrăzi, căi ferate și metrou, dar și protecția mediului și investițiile în energie), unde absorbția a ajuns la 11,03% din 9,2 miliarde de euro alocați de UE. 

Prefinanțările primite de la UE acoperă peste 6% din fonduri și, împreună cu absorbția efectivă, totalul sumelor primite de la UE pentru fondurile de coeziune acoperă 12,49% din alocare. 

Îngrijorător pentru viitor este și faptul că sumele solicitate pentru rambursare, la 3 august 2018, reprezentau doar 6,84% din alocarea totală, PODR și POCA fiind tot sub 1%. 

Citește și Consiliul Fiscal face praf rectificarea bugetară: Nu respectă legea, deficitul va trece de 3%

Datele comparative, publicate abia acum de ministerul Fondurilor Europene, condus de Rovana Plumb, arată că, în 2018, nu s-a făcut aproape nimic pentru a crește absorbția. Astfel, la 20 decembrie 2017, rata de absorbție efectivă era de 2,77%, deci în opt luni, din care șapte în guvernarea condusă de fostul europarlamentar Viorica Dăncilă, a crescut cu 3,37%. În acest ritm, România va avea nevoie de circa 20 de ani ca să cheltuie alocarea bugetară oferită de UE pentru fondurile de coeziune, în valoare de peste 22 de miliarde de euro. În decembrie 2017, POCU avea zero rată de absorbție, iar PODR - 0,37%. 

La 30 iunie 2018, rata de absorbție efectivă era de 5,46%. 

Iohannis nu înțelege ce ascunde Guvernul

La 22 mai, președintele Iohannis a criticat Guvernul pentru secretomania privind absorbția fondurilor UE. „Din dorința de a prezenta o informare exactă, am căutat cele mai noi date, atât de pe site-urile Guvernului, cât și ale Comisiei Europene. Ultima informare sau ultima postare, cum se spune, care a fost găsită pe vreun site al Guvernului României este din 2 februarie a.c. Acum suntem aproape la jumătatea anului. Nu știu de ce Guvernul nu publică date la zi. Unii vor crede că poate se ascunde ceva, alții vor crede că poate au avut altă treabă decât să informeze. Oricum ar fi, pentru corecta informare, am luat atunci date mai detaliate de pe site-ul Comisiei Europene, unde datele sunt, evident, la zi”, a declarat Klaus Iohannis. 

Citește și Nou record al guvernării PSD: deficitul, la șase luni, a ajuns la 15 miliarde de lei

El a reproșat, la acel moment, slaba absorbție: „Ca să înțeleagă toată lumea, acești bani nu sunt bani pe care ne obligă cineva să-i folosim într-un anume fel, sunt bani care pot fi folosiți  de România pentru a dezvolta România, sunt bani care pot fi folosiți, de exemplu, pentru construcția de autostrăzi, pentru construcția de spitale, pentru construcția, sau reabilitarea, sau realizarea unor rețele de apă, și multe alte lucruri. Depinde de noi, mai exact de cei care concep proiecte, cum folosim acești bani și cum punem proiectele în operă”. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.