„Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor art.103 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă 'prima solicitare' de învestitură în sensul art. 89 alin. (1) din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional", se arată în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.
CCR a reţinut că preşedintele, în realizarea atribuţiei prevăzute de art.103 alin. (1) din Constituţie, trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, desemnare care trebuie "să respecte atât litera, cât şi spiritul Constituţiei, precum şi obligaţia de comportament constituţional loial".
Citește și CCR: Există conflict juridic privind desemnarea lui Ludovic Orban în funcţia de premier
În opinia judecătorilor constituţionali, preşedintele nu a respectat obligaţia de loialitate constituţională la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru fiind ignorate efectele moţiunii de cenzură care a fost adoptată cu doar o zi în urmă, ceea ce "exclude în mod obiectiv intervenţia oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică şi o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament".
„Desemnarea apare astfel ca un act de voinţă unilateral, expresie a voinţei exclusive a Preşedintelui României, care se poziţionează astfel în afara logicii raporturilor constituţionale de separaţie şi echilibru al puterilor în stat şi a efectelor pe care această logică le ataşează actului desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru.
Întregul ansamblu de acte/fapte/declaraţii ale Preşedintelui României demonstrează distorsionarea sensului firesc al normelor constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, faptul că nici măcar nu a existat intenţia de desemnare a unui candidat care să obţină votul de încredere al Parlamentului, ci mai degrabă că a existat intenţia de a nu-l obţine, precum şi, din această perspectivă, o poziţionare antagonică a Preşedintelui faţă de Parlament", se menţionează în motivare.
Conform aceleiaşi surse, un comportament constituţional loial constă în desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru astfel încât să se realizeze finalitatea procedurii constituţionale de învestire a unui Guvern.
