Liderii coaliției de guvernare au anunțat că au căzut de acord pe calendarul alegerilor din acest an. Alegerile locale și cele europarlamentare vor avea loc pe 9 iunie și vor fi comasate.
Deși pare oarecum ciudată această decizie, mai ales că PNL și PSD vor avea candidați unici la alegerile locale și listă comună la cele europarlamentare, măsura nu este una lipsită de sens. Mai mult, miza țintește, de fapt, alegerile prezidențiale.
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat într-un interviu pentru Newsweek România de ce a fost decis astfel calendarul alegerilor și cum s-au gândit, de fapt, cele două partide la alegerea acestor date.
De ce avem alegeri locale și europarlamentare în aceeași zi. Adevărata miză a acestui demers politic
Potrivit lui Pîrvulescu, partidele politice românești sunt partide care depind de aleșii locali. ”Cele două-trei partide-sistem PSD, PNL și UDMR au construit un astfel de sistem electoral și politic românesc, încât acesta să excludă alți competitori. Să rămână doar un ”joc” între câțiva competitori electorali și totodată să reducă prezența la vot.
Citește și: Alegerile locale din iunie vor „închide” primăriile pe timpul verii? De ce vom avea 3 luni de haos
Și, am văzut, prezența la vot a scăzut în mod constant din 2000 încoace, mai ales la alegerile europarlamentare, cu excepția alegerilor din 2019 (care s-au desfășurat în condiții speciale, cu referendum care a adus mulți oameni la urne). Prezența la vot este scăzută la locale, ca și la parlamentare. Singura miză importantă a alegerilor din România o reprezintă cele prezidențiale.
Așadar, cum partidele românești sunt partide de primari, sunt confederații de aleși locali care se organizează pentru a obține acces la resurse, în special la resurse administrative, atunci mobilizarea electorală poate fi realizată doar de aceștia pe baza clientelei electorale a grupului pe care îl controlează.
Cristian Pîrvulescu, politolog Foto Captură Digi 24
Iată de ce mutarea alegerilor locale la aceeași dată cu cele europene ar trebui să crească prezența la vot în favoarea partidelor și în felul acesta să întărească partidele - sistem. Pentru că alegerile intermediare (adică alegerile de tip europene, dar și cele locale, dacă sunt la distanță de alegerile naționale) permit partidelor antisistem să câștige”, a explicat Pîrvulescu.
Aceste alegeri intermediare reprezintă, de fapt, un moment în care un anume tip de alegători pot să-și manifeste protestul față de sistem.
Citește și: Ciucă și Ciolacu au anunțat când vor merge românii la vot. Când alegem președintele?
”Riscul era următorul: primele alegeri să fie alegeri în care partidele antisistem și, în special AUR, să câștige și, apoi, prin efectul de contagiune, celelalte alegeri să fie toate afectate, pentru că erau la distanță mică”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.
Ce nu a înțeles USR
Exista, așadar, conform politologului, riscul ca unii aleși locali să migreze către AUR sau chiar către alte partide, iar acest lucru ar fi avut efect asupra alegerilor prezidențiale și parlamentare. Aceste alegeri, conform calendarului inițial, trebuia să aibă loc mai târziu, în noiembrie, respectiv în decembrie.
Astfel, motivul real care a dus la comasarea celor două tipuri de alegeri a fost acela de a schimba dinamica electorală.
”Dacă partidele-sistem PSD, PNL, UDMR, ies întărite din alegerile europene și locale, atunci vor privi mult mai relaxate alegerile prezidențiale. Acesta este și motivul pentru care AUR și USR sunt atât de contestatare. Sunt, în mod clar, defavorizate, dar sunt defavorizate pentru că nu au aleși locali.
Citește și: PSD și PNL, liste comune la europarlamentare, care vor fi comasate cu localele pe 9 iunie
AUR este un partid nou înființat în 2019 și care intra în Parlament în 2020, deci nu prea avea cum să obțină aleși locali importanți. La USR este deja un eșec.
USR nu a înțeles că partidele nu există pe Internet, partidele există când au structuri locale. Ei nu și-au putut construi aceste structuri locale decât în foarte puține localități mici și au câștigat în localitățile mari.
Cu siguranță vorbim despre un partid important ca număr de voturi, dar au puțini primari. Au mai puțini primari decât PMP, spre exemplu”, a mai arătat politologul Pîrvulescu.
Sistemul favorizează primarii în funcție
Cristian Pârvulescu este de părere că sistemul electoral, așa cum a fost modificat în 2008, favorizează primarii în funcţie și aceștia vor câștiga alegerile în 90% dintre localități.
”Bătălia electorală importantă se va da doar în orașele mari, acolo unde există un electorat liber, care poate să schimbe raportul de forțe. În condițiile astea, faptul că primarii vor mobiliza electoratul, va avea impact asupra alegerilor europene.
Citește și: Alegeri europarlamentare și locale, 9 iunie. Prezidențiale, în septembrie. Parlamentare, decembrie
Deci, cele două partide mari se vor prezenta, vor avea rezultate excelente, vor avea rezultate care să justifice continuarea coaliției”, a mai spus Pîrvulescu.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
De ce merg PSD și PNL pe liste comune la europarlamentare
Cele două partide de guvernământ au decis să meargă pe liste comune la europarlamentare, deși la locale se vor bate pentru posturile de primari.
Iată care ar fi strategia care a stat la baza acestui demers. ”Listele comune sunt un compromis pe care PSD l-a făcut celor de la PNL.
PNL este cel avantajat cel mai mult de comasare
PNL a trebuit să dea ceva la schimb, va trebui să accepte listele comune.
Iar prezidențialele au fost stabilite în septembrie pentru că PSD se bazează pe o prezență scăzută, care îl va avantaja pe Marcel Ciolacu, spune Pârvulescu,
”În septembrie mai sunt oameni în concediu, mobilizarea va fi mai mică. O prezență mai mică la vot, speră PSD că îl va avantaja pe Ciolacu în măsura în care va fi candidat unic al coaliției pentru alegeri.
Marea problemă este însă că cel care va intra în turul doi va fi un candidat la extremei de drepte.
Și cu toate că au spus că trebuie să întărim democrația și să marginalizăm extremismul, alegerile prezidențiale cu un candidat unic PNL-PSD nu fac decât să întărească extrema dreaptă.
Iar extrema dreaptă va intra în turul doi, ca în 2000. Și aici este un pariu relativ al lui Ciolacu. PSD-ul n-a mai câștigat alegerile prezindețiale din 2000, când s-a votat împotriva lui Corneliu Vadim Tudor.
Acum s-ar putea repeta scenariul cu Ciolacu și Simion. Dar și dacă PNL va avea candidat separat și vor intra în turul al doilea PNL și PSD, fiind prezență mică la vot, PSD ar putea câștiga alegerile. Dacă prezența ar fi mare, PSD ar pierde alegerile.
Ceea ce pot să vă spun acum este că, în momentul acesta, evident că nu au o înțelegere privind candidatul la prezindețiale. Dar acest anunț pe care l-a făcut Ciolacu, care a condiționat comasarea din 9 iunie de mutarea alegerilor prezidențiale în septembrie, este menit să asigure, în orice ipoteză, candidatului PSD șansa de a deveni președintele României”, a mai precizat Cristian Pârvulescu.
Conform calendarului alegerilor, românii vor merge la urne astfel: în iunie pentru alegerile locale și europarlmentare, în septembrie pentru alegerile prezidențiale, iar în decembrie pentru cele parlamentare.
