În august 2014, cu circa două luni înainte de alegerile prezidențiale, guvernul Ponta a emis o ordonanță de urgență, 55/2014, prin care a legalizat, pentru o perioadă de 45 de zile, traseismul politic, permiţând aleşilor locali să migreze de la un partid la altul, fără să-şi piardă mandatul.
PNL a atacat ordonanța la CCR, care a declarat-o neconstituțională, dar adoptarea legii de respingere a fost tergiversată de majoritatea PSD până în 2017, după alegerile locale, deci efectele acestui act legislativ nu au putut fi schimbate.
Potrivit unui studiu Expert Forum, OUG 55/2014 a dus la migrarea, de la un partid la altul, a nu mai puțin de 552 de primari, din totalul de 3172, adică peste 17%. Circa 80% din primarii migratori au plecat spre PSD.
Și-au schimbat culoarea politică și 4607 consilieri locali, adică 13,8% din totalul consilierilor locali, și 184 consilieri județeni, adică 11,5% din total.
“Principalul câştigător de pe urma migraţiei politice a fost PSD: beneficiul a fost masiv, PSD racolând 79% din primarii care au migrat, adică 436 dintre ei. Consilierii locali au urmat în genere acelaşi trend de re-afiliere ca şi primarii. Non-partidul lui Tăriceanu ia fiinţă de facto în administraţia locală, trecând de la zero la 34 primari; iar UNPR sare de la 28 la 45 de primari. In fine, avem acum 100 de primari independenţi în România, o comodă poziţie de aşteptare, un număr dublu faţă de cel rezultat în alegerile din 2012.
Migraţia politică nu a fost uniform distribuită în teritoriu: sunt judeţe unde au migrat mai mult de jumătate din aleşii locali şi judeţe unde nu s-a migrat aproape deloc. Sunt judeţe de top unde au migrat 37 de primari (Neamţ); sau 36, dar reprezentând 73% din primarii din judeţ (Giurgiu); şi alte judeţe cu peste 25 de primari migratori (Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Iaşi)“, arăta Expert Forum, în 2015.
