Consilier BNR: „Puteam atenua criza din Golf. Dar tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic”

Aveam nevoie de acești bani pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu și „ne-am trezit fără nicio resursă bugetară”, a atras atenția Rădulescu.

Astfel, România a intrat „într-o situație practic fără ieșire, ca urmare a unor politici imprudente”.

Consilier BNR: „Puteam atenua criza din Golf. Dar tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic”

„Începând din 2017, am avut politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut și prin două crize importante. A fost întâi pandemia, după pandemie am avut criza energetică indusă intenționat de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022.

Dar noi, în loc să ne oprim puțin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare, pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză”, a spus Rădulescu, sâmbătă, la Digi24.

„Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț.

Nu mai avem nicio resursă bugetară. În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale. Creșterile de salarii, de pensii, de investiții, toate cele care au fost până în 2025, în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită.

Vine ziua în care nu mai primești bani. Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ. Și această sumă nu va scădea, va crește, pentru că în clipa în care ai un deficit pe care speri să poți să-l aduci la 6,2% din PIB, care înseamnă mai mult decât dublu nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht, atunci datoria va continua să crească”, a mai spus expertul BNR. 

Eugen Rădulescu avertizează că în următorii ani vor fi mai puțin plătitori de impozite și mai mulți beneficiari de pensii și propune o reorganizare administrativ-teritorială. 

Iar, având în vedere tensiunile din Coaliție, el a atras atenția că o criză politică poate declanșa alta economică de mari proporții.