Liderul PSD a adăugat că Nicolas Schmit, comisarul european responsabil pentru locuri de muncă şi drepturi sociale i-a transmis personal că susţine scoaterea acestui procent. Acesta a mai precizat că pensiile militarilor sunt pensii de serviciu, cum afirmă şi Banca Mondială, iar România este stat membru al NATO şi toate ţările membre au pensii de serviciu pentru militari.
„În primul şi în primul rând, după cum bine ştiţi, sunt preşedintele Camerei, nu prim-ministrul. Din mai, puteţi să mă întrebaţi direct şi de atribuţiile prim-ministrului. În al doilea rând, cred că cel mai uşor în politică atunci când faci greşeli este să vii în faţa românilor şi să recunoşti aceste greşeli. Nu PSD a trecut în PNRR un procent de 9,4%, când media UE este de 12%. Din punctul meu de vedere şi am văzut recomandările făcute în studiul făcut de Banca Mondială, acest 9,4% este de a fi scos din PNRR.
Citește și: Valoarea primelor plăţi pentru Programul ”Anghel Saligny” depășește 58 de milioane de lei
Am văzut recomandarea Băncii Mondiale în ceea ce priveşte pensiile de serviciu pentru militari. Noi facem parte din NATO. Toată ţările membre NATO au pensii de serviciu la militari. Cu alte cuvinte, aceste lucruri trecute de către Guvernul de dreapta, din care, asta este PNL a făcut parte, cred că avem o datorie acum comună de a îndrepta şi de a scoate acest 9,4%.
Citește și: VIDEO Rafila anunță constituirea Registrului electronic naţional al infecţilor nosocomiale
Din discuţiile mele personele cu comisarii social-democraţi şi comisarul european pentru muncă, domnul Schmit, este din familia S&D, eu personal am susţinerea domniei sale că acest procent va fi scos”, a declarat Marcel Ciolacu, întrebat într-o conferinţă de presă susţinută vineri la Reşiţa dacă poate fi înlocuit plafonul pentru pensii de 9,4% din PNRR.
Liderul PSD a mai spus că în perioada guvernării PNL-USR-UDMR, social-democraţii solicitau în Parlament să vadă PNRR, deoarece era secretizat.
„Nu eu am făcut PNRR. Cred că cei mai îndreptăţiţi sunt foştii miniştrii ai Muncii, premierii şi membrii ai Guvernului. Aduceţi-vă aminte că eu cu Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, în Parlament solicitam să vedem şi noi PNRR, pentru că el era secretizat. Acum am aflat cu toţii gogomăniile trecute acolo”.
El a adăugat că majorarea de la 1 ianuarie 2023 a pensiilor va fi şi ultima dacă nu va fi scos acel plafon de 9,4% din PIB din PNRR privitor la pensii.
„Gândiţi-vă că dacă nu scoatem acel 9,4%, această mărire pe care o să o avem la pensii din 1 ianuarie, şi din punctul meu de vedere pensiile mici trebuie să fie mărite cu un procent mai mare de 15%, altfel nu putem crea un echilibru, atunci ar fi ultima mărire. Este foarte posibil ca întreaga Europă, acest procent se raportează la PIB, să intre, Doamne fereşte, într-o recesiune.
Atunci nu se mai măreşte PIB, Doamne fereşte se micşorează şi nu te mai încadrezi în cei 9,4%. Deci până când? Până în 2070. Ca să vedeţi câtă minte au avut să treci un procent până în anul 2070. Repet, dacă şi cu certitudine se vor mări pensiile la 1 ianuarie, atunci ar fi ultima mărire dacă nu scoatem acel 9,4%. Anvelopa este de 15%, respectiv aproximativ 15 miliarde lei. Din punctul meu de vedere şi al colegilor mei, pensiile mici trebuie mărite cu peste 15%.
În România avem pensionari şi la 45 de ani, avem pensionari şi la 50 de ani. Deci vorbim de două categorii de pensionari. Unii poate au norocul să mai aibă părinţii în viaţă. Vorbim şi de pensiile lor şi de pensiile părinţilor. Cred că atunci când au o pensie mai consistentă, peste 1.500 lei, 1.800 lei, 2.000 lei, e corect ca şi părinţii tăi să aibă o mărire la pensie mai mare, pentru că dacă punem acelaşi procent, părinţii tăi câştigă 180 lei, 200 lei şi tu câştigi 2.000 lei. Sunt ferm convins că românii gândesc la fel. E un moment dificil, mai ales pentru cei cu venituri reduse”, a conchis Ciolacu.
Revizuirea pensiilor speciale - „care includ pensiile militare” - este o etapă pe care România trebuie să o parcurgă la sfârşitul acestui an, de îndeplinirea ei depinzând delocarea celei de-a treia cereri de plată din cadrul PNRR, afirmă surse din Comisia Europeană. Plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege a pensiilor. Conform surselor citate, în anexa la Decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR al României se precizează că „un obiectiv al noii legislaţii” este menţinerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, scrie News.ro.
