Sunt multe speculații politice privind alegerile din iunie și septembrie din România. Mulți au mers pe varianta că primarii în funcții vor avea mandatele scurtate iar președintele va demisiona.
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat într-un interviu pentru Newsweek România că aleșii în funcție își vor duce mandatele până la capăt. În plus, și dacă ar fi altfel, nu va fi nevoie de demisii. Pentru că, în cazul primarilor, de exemplu, ”90% dintre ei vor fi aceiași”.
La fel, în cazul președintelui Iohannis. Însă, în cazul în care va primi o funcție NATO, România va avea pregătit președintele care să preia funcția.
Mandatul lui Klaus Iohannis a început la 21 decembrie 2019 și se va încheia la 21 decembrie 2024, dacă acesta nu va demisiona între timp.
Conform calendarului anuțat de PSD și PNL, alegerile prezidențiale de anul acesta vor fi organizate pe 8 septembrie, primul tur de scrutin, și pe 22 septembrie cel de-al doilea tur.
Ce se întâmplă cu președintele și primarii de la alegeri până la expirarea mandatului
România nu este singura țară în care alegerile au loc mai devreme decât momentul încheierii mandatelor în administrație sau președinție.
Cristian Pîrvulescu a explicat de ce nu se pune problema scurtării mandatelor după alegeri.
”Vor continua mandatul până la sfârșitul lui, deci nu va fi niciun fel de problemă. În cazul primarilor, 90% dintre ei vor fi aceiași dar și ceilalți vor continua fără niciun fel de problemă mandatul.
Citește și: Pîrvulescu: De ce avem alegeri locale și europarlamentare în aceeași zi? Miza acestui demers politic
Deci nu se pune problema scurtării mandatului, nici în cazul președintelui, nici în cazul primarilor. Mandatul se duce până la termen.
Gândiți-vă că în Statele Unite ale Americii alegerile au loc la începutul lunii noiembrie și abia în a doua jumătate a lunii ianuarie președintele ales își intră în atribuții. Deci acolo ai două luni între alegeri. Iar până în 1948, mandatul prezidențial începea în martie, astfel că perioada ”rățoiului șchiop era de cinci luni”, a explicat politologul.
Cristian Pîrvulescu, politolog Foto: captură Digi 24 ”La cină”
Referitor la alegerile prezidențiale din România, aici nu avem o tradiție ca președintele nou ales să înceapă mandatul după câteva luni.
Conform calendarului anuțat de PSD și PNL, alegerile prezidențiale de anul acesta vor fi organizate pe 8 septembrie, primul tur de scrutin, și pe 22 septembrie cel de-al doilea tur.
Acest lucru înseamnă că Iohannis va fi președinte încă aproape 3 luni de la aflarea noului președinte.
Pentru anul acesta, sunt însă niște calcule politice dar și speculații.
”Se spune că e interesul președintelui Iohannis care ar putea ocupa o funcție la nivel european și atunci în momentul în care își depune demisia, să avem un președinte care poate să înceapă să înceapă mandatul în condițiile respective.
Eu cred că mai degrabă calculele electorale decât calculele privind pozițiile europene au contat”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.
Klaus Iohannis, președintele României Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: Alegerile locale din iunie vor „închide” primăriile pe timpul verii? De ce vom avea 3 luni de haos
Premierul Marcel Ciolacu și fostul prim-ministru și comisar european Dacian Cioloș spuneau, la începutul anului, că președintele României, Klaus Iohannis, ar avea șanse, chiar dacă mici, să fie ales lider al Consiliului European.
Citește și: Bloomberg: Iohannis își dorește să fie președintele Consiliului European. Ar trebui să demisioneze
Pe de altă parte, Iohannis țintește mai degrabă să fie succesorul lui Jens Stoltenberg , al cărui mandat va expira în luna octombrie.
România i-a notificat pe ceilalţi membri NATO că intenţionează să îşi desemneze preşedintele drept candidat la funcţia de secretar general al alianţei de apărare, potrivit unor oficiali europeni.
Citește și: România îl propune pe Klaus Iohannis secretar general NATO
