Partidul Popular European (PPE) a reușit duminică, 26 mai, să-și păstreze supremația în Europa, în ciuda recrudescenței naționalismului și populismului. Popularii au câștigat alegerile pentru Parlamentul European, deși au pierdut un număr important de mandate față de scrutinul din 2014.
Asta în condițiile în care prezența medie a fost impresionantă, 50,97%, cu nouă procente mai mare decât în urmă cu cinci ani, când a fost 42,61%.
Potrivit exit-poll-urilor din toate țările membre, date publicității chiar de Parlamentul European, PPE era creditat cu 180 de mandate (23,97%).
Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) va fi al doilea grup din Parlamentul European, cu 146 de mandate (19,44%), în timp ce liberalii din ALDE ar urma să aibă 109 mandate ( 14,51%), din totalul de 751.
Pe poziţia a patra se va situa grupul Verzii/Alianța Liberă Europeană (EFA), cotat cu 69 de mandate (9,19%).
Totuși, naționaliștii eurosceptici și-au consolidat puterea în viitorul Parlament European. Alianța Europeană a Popoarelor și Națiunilor (ENF), a vicepremierului italian Matteo Salvini și liderului francez de extremă-dreaptă, Marine Le Pen, va avea 58 mandate (7,72%). La rândul său, grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD), creat în jurul Partidului Brexit al lui Nigel Farage, deține 54 mandate (7,19%).
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au 59 de mandate (7,86%), Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) și-a adjudecat 39 de mandate (5,19%). Nu în ultimul rând, Mișcarea 5 stele din Italia, neafiliată suveraniștilor, a câștigat 29 de mandate (3,86%).
Conservatorii - primii, dar mai puțini
Pierderile suferite de conservatori au fost cauzate, în primul rând, de rezultatul slab obținut de coaliția conservatoare aflată la putere în Germania și condusă de cancelarul Angela Merkel, care, deși a ieșit pe primul loc, a înregistrat cel mai slab scor din istoria tuturor alegerilor la nivel naţional.
Blocul format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) a obţinut aproximativ 28,90% din voturi, cu nouă procente mai puțin comparativ cu scrutinul europarlamentar din 2014.
O victorie amară pe care preşedintele CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a încercat să o cosmetizeze, apreciind că aceste alegeri „confirmă că PPE este cea mai puternică familie politică din Europa, aşadar este clar că Manfred Weber trebuie să preia conducerea Comisiei Europene“.
Surpriza scrutinului din Germania o reprezintă scorul obținut de Verzi, care au ocupat locul al doilea, fiind cotați cu 20,50%.
Social-democraţii (SPD) au înregistrat o scădere severă de circa 12 procente, ajungând la aproximativ 15,80%.
Formaţiunea de extremă-dreaptă, „Alternativa pentru Germania (AfD)“ a obţinut 11%, în condițiile unei prezențe de 59%, cu 11 procente mai mare față de 2014.
Viktor Orban câștigă detașat în Ungaria
O gură de oxigen pentru PPE a reprezentat-o victoria fără drept de apel a FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban, cel care a fost doar suspendat din PPE, nu exclus, deoarece popularii europeni nu au vrut să legitimeze derapajele iliberale ale acestuia, dar nici nu au vrut să piardă voturile FIDESZ.
Acest partid a câștigat 52,33% din voturi, iar diferenţa faţă de următoarele partide a fost foarte mare. Pe următoarele poziţii s-au situat Coaliția Democratică (DK), cu 16,19 %, ”Momentum”, cu 9,89%, Socialiștii, 6,66%, iar locul 4 a fost ocupat de formaţiunea extremist-naţionalistă Jobbik, cu 6,41% din voturi. Cu o jumătate de oră înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot era de aproape 42%.
O altă veste bună pentru PPE a venit din Grecia, unde Partidul Noua Democraţie (conservator), principala formaţiune de opoziţie, s-a clasat pe prima poziție în alegerile europene. Formațiunea de dreapta a reușit să detroneze partidul de guvernământ de stânga, Syriza, după patru ani de supremație a acestei formațiuni.
Conform exit-poll-ului, „Noua Democraţie“ a obţinut 33,25% din voturi, comparativ cu 23,74% pentru Syriza, formaţiunea premierului Alexis Tsipras, ajunsă la putere în 2015. Grecia va trimite la Bruxelles 21 de eurodeputaţi. După acest rezultat, Tsipras a anunțat că va convoca alegeri anticipate.
ALDE va echilibra balanța democratică
„Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru pro-european“, a declarat liderul grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, în noaptea anunțării rezultatelor.
Într-adevăr, o majoritate nu va fi posibilă în PE fără locurile ALDE, grup politic care și-a mărit considerabil, de la 69 la 109, numărul de mandate, în special datorită aportului pe care l-a adus scorul coaliției Renaissance a preşedintelui francez Emmanuel Macron, în ciuda faptului că aceasta nu a reuşit să devanseze partidul lui Marine Le Pen în alegerile din Franţa.
Naționaliștii, victorie insuficientă
În tabăra suveraniștilor, lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, și omologul ei din Italia, Matteo Salvini, au reușit să câștige alegerile din țările lor. Adunarea Națională (Rassemblement National - RN), formațiunea lui Le Pen, s-a clasat pe primul loc în alegerile europarlamentare din Franța, cu 23,31% potrivit exit-pollurilor.
Ea a reușit să devanseze cu doar 0,9% Coaliția Renașterea, creată în jurul „La Republique En marche!“, formațiunea actulului președinte Emmanuel Macron, care a obținut doar 22,41%.
Macron și Le Pen au transformat scrutinul european într-o competiţie între viziunile lor radical diferite. În timp ce Macron pledează pentru o Uniune Europeană cât mai integrată, Le Pen doreşte una formată din state suverane.
Ecologiștii francezi s-au clasat pe locul trei, cu 13,47%, o mare surpriză a acestui scrutin.
În Italia, supremația Mișcării 5 Stele a luat sfârșit. Liga, partidul de extremă-dreaptă al lui Matteo Salvini, a ieşit pe primul loc, cu 33,34% din voturi.
Mişcarea Cinci Stele (M5S), parteneră a Ligii la guvernare, a realizat un scor de 17,07% din voturi, conform estimărilor, în urma Partidului Democrat (PD), de centru-stânga), care obţine un scor de 22,69%.
M5S a suferit un recul electoral important, având în vedere că formațiunea a câştigat 32% din voturi la alegerile legislative din martie 2018. După anunțarea rezultatelor, vicepremierul Matteo Salvini a precizat că guvernul Liga-M5S, care conduce Italia din data de 1 iunie 2018, va merge înainte.
Situația cea mai spectaculoasă s-a înregistrat în alegerile europarlamentare din Marea Britanie. Partidul Brexit, condus de populistul eurosceptic Nigel Farage, a obţinut, potrivit rezultatelor parțiale, 31,69% din voturi la alegerile europene din Marea Britanie, a relatat BBC.
Liberal-democraţii (LibDem) au ieşit pe locul al doilea, cu 18,53% din voturi, în timp ce Partidul Laburist ocupă locul al treilea, cu 14,08 % din sufragii. Partidul Conservator al Theresei May se află în fața unui dezastru electoral, obţinând doar 8,68% din voturi, o scădere de 15% faţă de precedentul scrutin european. Conservatorii sunt pe locul 5, fiinde devansați și de Partidul Verde, cu 11,10%.
În seara alegerilor, Nigel Farage a anunțat că vrea ca echipa sa să fie implicată în negocierile pentru Brexit şi că se pregăteşte pentru alegeri generale, relatează Reuters. „Dacă nu plecăm pe 31 octombrie (termenul limită al ieșirii Marii Britanii din UE - n.red.), atunci scorul pe care l-aţi văzut astăzi pentru Partidul Brexit va fi repetat la alegerile generale şi ne pregătim pentru acest lucru“, a adăugat el.
