Râdeți de asasinii lui Dragnea, dar nu mușcați momeala PSD!
Bun, am râs, am glumit, dar Dragnea nu e așa nebun cum am putea crede. E disperat, dar nu e nebun.
Din contră, cu cât e mai gogonată povestea, cu atât e mai dezbatută și cu atât ne îndepărtăm de adevăratul subiect, vinovăția liderului PSD în represiunea din 10 august.
Evident că nimeni nu a vrut să îl asasineze și știe și pesedistul șef asta. Dar tehnicile lor de manipulare - ale lui și ale consilierilor săi - sunt rudimentare: dă poporului un subiect de râs, să se descarce, să se simtă superior, să creadă că ești dus și poate te iartă. "Hăi, băi, nu vezi că a înnebunit, era normal să pună bâtele jandarmilor pe noi. Parcă mi-e și milă un pic de nebunu' ăsta cu mustață, lasa-l dracu, doar nu o să ne batem acum capul cu el și cu proasta lui", se așteaptă PSD să spunem și să trecem mai departe, ținându-ne cu mâna de burtă.
Ok, am râs de infractorul care dă foc la țară, dar după ce trece râsul să nu uităm asta: e doar un infractor care pune Jandarmeria pe noi "cu discernământ".
Dă foc la țară să scape de pușcărie, nu pentru că i-ar fi plecat mintea de acasă.
