Exercițiul Defender Europe 21

DE Ion Petrescu | Actualizat: 24.05.2021 - 15:26

Exercițiul Defender Europe 21 constituie interacțiunea inteligentă între 28.000 de militari aliați și parteneri ai NATO.

SHARE

La această formă de cooperare militară prin comunicare modernă participă 26 de state aliate - inclusiv Statele Unite - și câteva țări partenere cu Alianța Nord-Atlantică. 

Anunțat din timp, cu explicații limpezi, punctuale, oferite de Pentagon, DEFENDER-Europe 21 este un exercițiu pur defensiv, care are menirea de a consolida încrederea statelor membre ale NATO, de la granița de est a Alianței, că în cazul unei surprinderi strategice nu vor rămâne victimele unei ocupații militare rapide, inițiate din arealul ex-sovietic.

Prin urmare sunt neavenite speculațiile conform căreia ar exista vreo legătură între organizarea DEFENDER-Europe 21 și concentrarea de trupe militare rusești la granițele Federației Ruse cu Ucraina. 

Este însă certă teama țărilor baltice - Estonia, Letonia și Lituania - de a nu fi ocupate rapid de trupe ale țării care este moștenitorul de drept al Uniunii Sovietice, după cum recent a fost evidentă frica liderilor de la Kiev de a nu fi supusă Ucraina unei noi agresiuni militare rusești.

Un context în care a fost nefericită vizita președintelui ucrainean în prima linie a forțelor militare ale țării sale care au drept misiune limitarea extinderii enclavelor separatiste Donețk și Lugansk.

De ce nefericită?

Nici în scenariile machiavelice ale propagandei ruse nu și-ar fi imaginat cineva pe micuțul, ca înălțime, șef de stat ucrainean, fugind singur, cu cameramanul CNN în spate, spre o nouă poziție de observare a separatiștilor, în condițiile în care un lunetist inamic ar fi putut fi tentat să apese pe trăgaci.

Până la urmă, alergarea, în uniformă militară, cu casca pe cap și vestă antiglonț pe el, a președintelui Volodymyr Zelensky avea - volens-nolens - două mesaje imagologice implicite.

Primul fiind acela că în cazul recurgerii, din nou, de către Moscova, la soluția manu militari, Ucraina va fi de facto - și din nou - singură în confruntările terestre, maritime și eventual aeriene. 

Al doilea, mai greu de acceptat de adepții intrării rapide - și imposibile - a Ucrainei în NATO este că nu înverșunarea rămânerii în tranșee constituie soluția pentru viitor, ci încurajarea unui proces diplomatic, complex, dificil, dureros, dar de neevitat, menit a readuce la masa dialogului pe oficiali de rang înalt de la Kiev și Moscova. 

Remember: Defender Europe 21 vizează doar apărarea statelor membre ale NATO.

Nimic mai mult.

Nu este o campanie - totalitatea operațiunilor strategice armate, pe câmpul de luptă, într-o anumită perioadă de timp - împotriva unui inamic declarat public, ci un antrenament complex, multinațional, cu etape distincte, identificate cu nume de cod aparte, pentru a cultiva diferențele specifice dintre scenarii ce vizează operațiuni aeriene, antrenamente pentru stingerea incendiilor masive, operațiuni de apărare aeriană și antirachetă și testarea unei structuri de a comanda forțe terestre multinaționale. 

O parte din aceste scenarii s-au materializat sau urmează să se concretizeze pe teren, alte acțiuni sunt marcate numai pe hărți, iar viziunea integrală a  Defender Europe 21 este sintetizată și pe computere, aidoma acelora de la academiile militare ale multor state aliate, unde sunt gândite și derulate "jocuri de război", așa cum am văzut la instituția academică a armatei turce, unde inamicul era marcat electronic cu culoarea roșie și trupele proprii cu aceea albastră.

Exercițiul Defender Europe 21 se va încheia în luna iunie, fără a fi fost un generator de neliniște pentru opinia publică europeană.

Pregătirea forței comune aliate rămâne o provocare majoră și pentru viitor. 

În exerciții derulate la o asemenea scară multinațională, cu mulți comandanți înstelați sau cu grade superioare, cu mulți executanți având experiențe militare diferite, cu structuri  organizate cu atribuții distincte, pentru îndeplinirea obiectivului final, nu este loc pentru indecizii, șovăieli și lipsă de reacție rapidă. 

Interoperabilitatea mult invocată nu se mai reduce doar la cunoașterea limbii engleze, ci implică înțelegerea și aplicarea standardelor care permit tuturor aliaților să aibă țeluri tactice și operative pe măsura celor fixate de Pentagon și de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, aflat la Mons.

Deși informația privind locurile de derulare a exercițiului este limpede - fiind vorba de operațiuni aproape simultane, în peste 30 de zone de instruire din 12 țări - unii...păcălici mediatici, inclusiv pe plai mioritic, au lansat intoxicări puerile, precum un generic de televiziune, dorit înfricoșător, afișat ieri, de un post TV cu pretenții de audiență națională, despre, chipurile, situația în care soldați americani sunt față în față cu militari ruși, din cauza  Defender Europe 21.

Nu sunt deloc.

Nici comandanții aliați și nici cei ruși nu au vreun interes să încalce precedentele create de exercițiile anterioare, în care transparența, predictibilitatea, derularea acțiunilor nu au vizat provocarea unor state limitrofe. 

Aducerea în Europa, pe calea aerului și pe cea maritimă a mii de soldați americani și a sute de echipamente necesare etapelor planificate a exercițiului Defender Europe 21 nu este o surpriză pentru Moscova, care a fost notificată, din timp, despre acest lucru.

Militarii americani dislocați în Europa nu au venit să acționeze împotriva cuiva, ci în sprijinul aliaților europeni, în cadrul celei mai mari desfășurări - de până acum, din acest an - de forțe gata de luptă, cu scop strict defensiv. 

Sigur că există și opinii, în mediul jurnalistic european, conform cărora DEFENDER-Europe 21 are planificate și unele acțiuni ofensive.

Aici însă este vorba de unghiul din care sunt privite lucrurile.

A eticheta  exercițiul Swift Response 21 - parte a DEFENDER-Europe 21 -  ca o manevră provocatoare, pentru că include operațiuni aeriene în Estonia, Bulgaria și România, implicând peste 7.000 de soldați din 11 țări, înseamnă a nu scrie adevărul complet. 

Toate cele trei state, în momente diferite, pot fi țintele unor surprize strategice și atunci reacția la agresiune, din partea aliaților, este firesc să vină și pe calea aerului, prin parașutări masive.

Doar armata rusă are deja instruiți nu 7.000, ci 40.000 de parașutiști militari apți pentru operațiuni speciale.

A considera de tip ofensiv  o operațiune comună de intrare forțată, pe cale aeriană, cum a fost aceea efectuată în perioada 7-8 mai la Aerodromul Nurmsi, din Estonia, este un act de propagandă clară, utilă Moscovei, deoarece o asemenea dislocare de forțe lua în calcul scenariul conform căreia teritoriul estonian era deja ocupat, parțial sau total, de trupele unei armate cu o forță de invazie greu de respins inițial. 

O interpretare voit eronată este și în cazul deformării scopului exercițiului militar Kevadtorm, din Estonia, în care o companie franceză de tancuri și elicoptere britanice de atac au fost menite să acționeze pentru restabilirea autorității guvernului estonian asupra teritoriului ocupat - conform scenariului ipotetic- de trupe inamice. 

A mai deranjat pe criticii exercițiului DEFENDER-Europe 21, că pe 19.05.2021 un bombardier strategic american, de tipul B-52 a survolat Vilnius, ca parte a unei pregătiri coordonate a SUA și a altor aliați, menită a confirma unitatea membrilor NATO.

Adică o agresiune asupra Estoniei - cea mai ușor de cucerit, în decurs de 24-48 de ore - este de înțeles, a se citi după nostalgiile sovietice ale lui Vladimir Putin, dar riposta aliaților este... provocatoare!!!

Minciuna are picioare scurte și în geopolitică.

Trimiterea de către Moscova a unor specialiști militari în operațiuni psihologice, în Belarus, pentru menținerea la putere a dictatorului Alexander Grigoryevich Lukashenko nu a escaladat tensiunea politico-militară în regiunea Mării Baltice?...

Concentrările voit impresionante, a peste o sută de mii de militari ruși în zonele vitale ale frontierei comune cu Ucraina, nu au generat îngrijorarea NATO și a UE, sau era o demonstrație de sport columbofil, în Europa de Est?... 

Până ne vom lămuri dacă Putin chiar se va întâlni cu Biden, sau nu, rămâne o surpriză diplomatică declarația președintelui rus privind posibilitatea unei cooperări cu România, în arealul Mării Baltice.

Însă de la București se fac demersuri pentru ca statele europene democratice să aibă o poziție comună în relația, de neevitat, cu Rusia.

Nicio reacție publică nu a fost, până acum, la Berlin și la Paris, pe această temă. 

Iar deturnarea, de către Belarus, a unui avion al companiei Ryanair, care a fost obligat să aterizeze în capitala statului belarus, Minsk, urmată de arestarea unui jurnalist dizident, confirmă calitățile de mare jucător de șah geopolitic, al actualului țar de la Moscova.

DEFENDER-Europe 21 a transmis un semnal clar, de coeziune a aliaților, unul deranjant pentru Federația Rusă.

Asta în condițiile în care Rusia rămâne un stat cu o politică externă impredictibilă, bazată pe o forță militară deloc de subestimat.

Ușile dezirabilului dialog par a fi întredeschise, dar încă nu se văd cei ce ar trebui să se așeze la masa dialogului constructiv. 

 

____________________________

Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.

____________________________

 

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.