Senatorii discută despre modificarea Codului Muncii, o inițiativă legislativă depusă de grupul parlamentar USR, care vizează flexibilizarea programului de muncă și a modului de desfășurare a activității salariaților în general.
Avocatul Lorena Ciobanu, managing associate ONV LAW, a explicat speța pentru Newsweek România:
Rațiunea din spatele acestei inițiative a fost, pe de o parte, pandemia din ultimele luni și starea de urgență, care au evidențiat nevoia de a avea un program de muncă flexibil și de a-și desfășura activitatea și din altă parte decât la sediul angajatorului.
O rațiune importantă, menționată în expunerea de motive, este aceea a protejării familiei, a asigurării echilibrului între viața profesională și viața familială.
Inițiatorii au stabilit opt mecanisme de flexibilizare a programului de lucru. În primul rând, banca orelor de muncă, care presupune că salariatul și angajatorul, prin contractul individual de muncă, stabilesc un număr de ore care va fi prestat lunar. În funcție de acest număr, se va determina dacă contractul este cu normă întreagă sau parțial.
Iar la începutul fiecărei luni sau săptămâni, părțile, de comun acord, vor stabili exact numărul zilnic de ore prestate.
O altă formă de lucru flexibil este săptămâna de lucru comprimat, care presupune că repartizarea programului de lucru se va face în așa fel încât salariatul va avea încă o zi de repaus în plus față de cele două consecutive. Ziua de repaus în plus nu va afecta remunerația.
Există și un an de lucru comprimat, care presupune o repartizare a programului de lucru cu acordul părților astfel încât salariatul să aibă între o lună și maxim două luni de repaus în plus pe an.
Cele două luni de repaus nu vor fi remunerate. Acesta este un dezavantaj important, anume de a nu primi salariu. Cel mai probabil se va opta pentru altă formă de lucru flexibil.
Munca în regim de permanență este o altă noutate legislativă propusă. Presupune că salariații vor putea lucra timp de 2 sau maxim 3 săptămâni într-un loc de muncă organizat de angajator, fără să părăsească perimetrul acestuia. Deci vor sta izolați în acest loc de muncă organizat de angajator, li se vor asigura hrană și cazare, plus repaus zilnic și săptămânal, dar nu vor putea să părăsească locația.
Ca și compensare a acestei forme de muncă, vor avea parte de un spor, al cărui cuantum nu este încă propus. Nu se vorbește nimic despre compensarea și cu timp liber.
Considerăm că ar fi necesară o compensare cu timp liber petrecut acasă, după ce se încheie cele 2-3 săptămâni în izolare.
Munca în regim de gardă, sau on call, cum o denumește inițiatorul, este un alt mecanism. Presupune ca salariatul să fie la dispoziția angajatorului, iar acesta să-l cheme atunci când are nevoie de prestarea activității respectivului salariat.
De regulă, se pare că acest timp de muncă se va efectua în ture, dar nu avem foarte multe detalii încă.
Partajarea locului de muncă și partajarea timpului de muncă sunt alte două variante propuse.
Partajarea locului de muncă este interesantă, deoarece presupune ca în organigrama angajatorului să existe un singur post pe care-și vor desfășura activitatea mai mulți salariați.
Deci vom avea mai mulți salariați care vor împărți atribuțiile postului respectiv. În situații de execepție, vom avea aceleași atribuții prestate de trei sau mai mulți salariați pe același post.
Din punctul nostru de vedere, ar fi un pic dificil și va pune probleme inclusiv în ipoteza unei reorganizări.
Legislația va fi necesar să fie corelată și vor fi necesare completări, textul inițiativei nu este foarte clar.
Partajarea programului de muncă este, de fapt, o formă de reducere a acestui program. Și în prezent avem în Codul Muncii, alături de șomajul tehnic, în situații de criză, în situații în care se reduce activitatea angajatorului sau în perioada stării de urgență, a unei stări de alertă sau a unei stări de asediu, posibilitatea de a reduce programul de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului.
Programul va putea fi redus până la 50% și implicit și salariul.
O ultimă formă de flexibilizare prevăzută de inițiatori este aceea a concediului fără plată, care cunoaște noi ipoteze.
Nu vedem care este legătura cu programul de lucru, dar înțelegem că vorbim tot de o relaxare a modului de lucru, din moment ce a fost cuprinsă în această inițiativă legislativă.
Prevederea unor ipoteze specifice nu considerăm că era necesară, deoarece în forma actuală avem variantele de a suspenda contractul de muncă, deci de a accesa acest concediu fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
Noțiunea „interese personale” este destul de largă și acoperă foarte multe ipoteze.
În toate cazurile, este necesar acordul părților.
În plus, la concediu fără plată, se prevede o durată maximă de trei luni pe an, ceea ce nu considerăm noi că se impune a fi adoptat, în condițiile în care scopul acestei inițiative este tocmai flexibilizarea relațiilor de muncă.
Părțile ar trebui să fie libere să stabilească termenul în care pot suspenda contractul de muncă.
Toate aceste variante de flexibilizare a muncii considerăm noi că sunt necesare în legislația română, consacrarea lor expresă este necesară pentru a încuraja salariații să acceseze astfel de programe și, de asemenea, constituie o invitație a angajatorilor de a implementa în procedurile interne astfel de maniere de desfășurare a activității.
Constituie un pas în armonizarea legislației române și a modului în care se desfășoară relațiile de muncă în România cu practica din celelalte state europene.
Newsweek Lawyers este cel mai nou produs al publicației Newsweek România.
Pe platformele print, video și online, Newsweek Lawyers își propune să devină vocea celor mai importante case de avocatură din România și să se constituie într-un spațiu al excelenței în profesiile liberale.
Comentarii 0