"Astăzi, când marcăm cea de-a 78-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, ne amintim şi onorăm milioanele de victime ale Holocaustului. Aş dori să îmi exprim întreaga compasiune pentru toţi cei care au suferit în urma Holocaustului, precum şi admiraţia mea pentru toţi cei care au luptat şi continuă să lupte pentru triumful raţiunii şi al toleranţei asupra prejudecăţilor. În această zi, ca în fiecare zi, comemorăm Holocaustul şi ne reînnoim angajamentul faţă de lupta continuă împotriva discriminării şi intoleranţei", a declarat Cătălin Predoiu, citat într-un comunicat al MJ.
El a reiterat mesajul transmis la întâlnirea Consiliului Rabinilor din Europa, în prezenţa preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în care a spus că "memoria este insuficientă" şi că trebuie acţionat pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla şi pentru a pune în aplicare soluţii pentru condamnarea discriminării şi abolirea tuturor formelor de violenţă împotriva comunităţii evreieşti şi a altor grupuri vulnerabile.
Citește și: Un câine agresiv a fost prins în apropierea unei grădinițe din Deva. Stăpânul este la închisoare
Cu atât mai mult, în contextul internaţional actual, marcat de creşterea îngrijorătoare a extremismului, intoleranţei şi radicalizării, Ministerul Justiţiei are în atenţie tema discursului de incitare la ură şi a infracţiunilor motivate de ură şi, de o manieră mai largă, a luptei împotriva rasismului şi antisemitismului, adaugă Predoiu.
Citește și: Ciucă despre Holocaust: Lecţie dură. Ne reaminteşte ce se întâmplă când majoritatea nu ia atutidine
Încă din anul 2020, el arată că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuarea unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art.369 din Codul penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa OUG 31/2002, pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă ale magistraţilor.
Tot în acest sens, Ministerul Justiţiei a participat la elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a antisemitismului (2021).
"Elaborarea şi adoptarea de către România a acestei Strategii a fost considerată un model de bună-practică la nivelul Comisiei Europene şi a fost folosită ca atare la consolidarea unor instrumente asemănătoare la nivel european. Principalele realizări în implementarea Strategiei sunt crearea unor capacităţi instituţionale necesare pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, dezvoltarea de noi proceduri de lucru şi lanţuri de informaţii, crearea şi operaţionalizarea grupurilor de lucru interne şi interministeriale şi elaborarea de noi metodologii de identificare, raportare şi evaluare a incidentelor şi tendinţelor", precizează Predoiu.
De asemenea, spune acesta, Ministerul Justiţiei a iniţiat demersuri pentru organizarea unui program de training pentru magistraţi români pe tema infracţiunilor motivate de ură, împreună cu partenerii germani.
"Colaborarea a fost realizată prin intermediul Fundaţiei germane pentru cooperare internaţională (IRZ) şi cu sprijinul Ministerului Federal al Justiţiei şi Protecţiei Consumatorului. Până la acest moment, au avut loc discuţii aplicate între instituţiile beneficiare din România (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Institutul Naţional al Magistraturii), facilitate de Ministerul Justiţiei, pentru prezentarea nevoilor de instruire de la nivelul sistemului judiciar", mai arată Cătălin Predoiu.
Totodată, acesta menţionează că Ministerul Justiţiei a sprijinit "în mod activ" cooperarea internaţională privind educaţia, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, România fiind unul dintre primele opt state care a semnat Declaraţia de la Viena privind consolidarea cooperării în combaterea antisemitismului şi încurajarea raportării incidentelor antisemite, cu ocazia Conferinţei Europene privind Antisemitismul.
"Am sprijinit concret, la toate întâlnirile JAI, demersurile europene iniţiate privind combaterea antisemitismului şi discursului instigator la ură. În acest fel, considerăm că onorăm cu adevărat memoria victimelor Holocaustului şi îi răsplătim pe supravieţuitori", mai spune Predoiu, scrie Agerpres.