Pe cei doi îi leagă unul dintre cele mai scandaloase dosare de fraudă din ultimele trei deceni: cazul FNI- Sorin Ovidiu Vîntu. Lia Savonea este acum simplu membru al secției de judecători a CSM. A fost președinta secției în perioada 2018-2019, dar încă controlează majoritatea din acest for.
Dosarul FNI-SOV: tergiversări pe bandă rulantă
Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte.
Citește și: Ionel Arsene a achitat împrumuturi de 100 de mii de euro din venituri declarate de trei ori mai mici
Au amânat judecată până când avocații afaceristului au reușit să-i reducă pedeapsa cu aproape cinci ani. Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris.
Cu alte cuvinte cei doi l-au făcut scăpat pe Vântu de cea mai gravă infracțiune din dosarul FNI pentru care ar fi putut lua 12 ani și 8 luni față de doar 8 ani de închisoare cât a primit, în final, Vântu.
Citește și: EXCLUSIV Ministerul Petrolului din Norvegia: Nu avem Gazprom, exploatăm în beneficiul nostru
“În ceea ce privește infracțiunea de instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 din noul Cod penal, raportat la art. 295, alin 1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 308, alin. 1 și alin 2. Din noul Cod Penla, art. 309 din noul Cod penal și art. 5 din noul Cod penal, Curtea constată că s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale iar apelantul-intimat-inculpat nu a solicitat continuarea procesului penal. Astfel constată că termenul de prescripție special a răspunderii penale este de 16 ani, potrivit art. 154, alin. 1, litera b din noul Cod penal, raportat la rt. 155, alin.4 din noul Cod penal, care curge din luna martie 2000, după cum s-a reținut în rechizitoriu, astfel că termenul de prescripție specială a răspunderii penale s-a împlinit în luna martie a anului 2016, când completul de apel a fost compus din judecătorii Daniel Grădinaru și Lia Savonea”, se arată în decizia penală nr 243/A din 21.02.2017 a Curții de Apel București semnată de judecătorii Daniela Panioglu și Ciprian-Alexandru Ghiță cei care au urmat lui Savonea și Grădinaru în completul de judecată al dosarului FNI.
Citește și: România și țările riverane Mării Negre, proiect comun de eliminare a minelor „plantate” de Rusia
Completul de judecată format din Savonea și Grădinaru și alți judecători care i-au înlocuit temporar au acordat 12 amânări pe diverse motive. Aceste amânări au fost acordate pe o perioadă de un an din aprilie 2015 până în aprilie 2016 când s-a prescris cea mai gravă acuzație din dosarul FNI pentru Vântu.
În momentul în care li se repartizează dosarele spre soluționare, judecătorii au obligația de a verifica termenele de prescripție. Aceeași obligație o aveau și Savonea și Grădinaru. În toamna anului 2016, dosarul a ajuns la completul de judecată format din Daniela Panioglu și Ciprian-Alexandru Ghiță.
Noul complet a soluționat dosarul în 7 luni și l-au condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la pedeapsa de 8 ani de închisoare pentru spălare de bani în formă continuată.
Probleme pentru cei care au acuzat tergiversarea dosarului.
Cei doi judecători - Daniela Panioglu și Ciprian-Alexandru Ghiță - au început să aibă parte de probleme după ce au scris alb pe negru în motivarea sentinței prin care SOV a fost condamnat că predecesorii lor au tergiversat acest dosar.
Dosarele disciplinare ale celor doi judecători au fost deschise la sesizările unui alt judecător, Florin Purigiu, care s-a aflat de câteva ori chiar alături de Lia Savonea și Daniel Grădinaru în completul care judeca dosarul FNI-SOV.
Florin Purigiu se afla, la vremea respectivă, în cercetare penală în mai multe dosare penale pentru abuz în serviciu și divulgarea informațiilor secrete de serviciu.
Astfel că judecătorul Ciprian Ghiță a fost sancționat în 2019, după o sesizare depusă de către judecătorul Purigiu Florin la SIIJ, de către de secția pentru judecători a CSM, aflată atunci sub conducerea lui Savonea.
Mai exact, Ciprian Ghiță pusese în discuție o chestiune de legalitate: compatibilitatea lui Purigiu de a se pronunța în dosar unde, dacă ar fi continuat să judece, ar fi dus la nulitatea tuturor actelor de procedură. Adică i-ar fi dat posibilitatea celui condamnat să atace decizia instanței și să o câștige. Dosarul era tot unul cu greutate. Îl viza pe fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Acesta a fugit din țară.
Nici Lia Savonea și nici Daniel Grădinaru nu au răspuns întrebărilor Newsweek România referitoare la tergiversările din dosarul FNI-SOV, precum și la presupusa relație personală dintre cei doi dar și la problemele judecătorilor care i-au acuzat că au tergiversat dosarul FNI-SOV.
Spre deosebire de Savonea, Grădinariu a precizat, după câteva zile de la primirea întrebărilor, că are nevoie de 30 de zile pentru a-și formula un punct de vedere. Newsweek România i-l va publica când îl vom primi.
Șefa instanței supreme
După ce Savonea decide să îl sancționeze disciplinar pe judecătorul Ciprian Ghiță dosarul ajunge la ÎCCJ.
În mod aleatoriu, acesta ajunge să fie judecat de Corina Corbu, apropiata lui Savonea cea care a ajutat-o să ajungă șefa ÎCCJ.
Dosarul a fost judecat rapid, chiar cu respingerea audierii oricărui martor în dosar. Ghiță a rămas cu sancțiunea, dar motivarea horărârii acestei sentințe, care i-ar permite celui sancționat să meargă la CEDO, nu a fost redactată nici până la acest moment.
Judecătoarea Corbu, o apropiată a cuplului Savonea-Grădinaru, susține că numirea domniei sale în completul de judecată al dosarului judecătorului Ciprian Ghiță a fost legală, având loc prin tragere la sorți: “În conformitate cu prevederile art. 32 alin (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii care fac parte din Completurile de 5 judecători sunt desemnați prin tragere la sorți , în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinții ÎCCJ. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentele privind organizarea și funcționarea administrativă a ÎCCJ. În tragerea la sorți pentru desemnarea membrilor acestor completuri intră toți judecătorii ÎCCJ, inclusiv președintele și vicepreședinții acesteia, prevăzțnd de altfel expres că, dacă unul dintre aceștia din urmă este tras la sorți în componența Completurilor de 5 judecători, el va prezida ulterior lucrările acestora. Prin urmare, nu există nici un temei legal pentru ca președintele ÎCCJ (n.r. Corina Corbu) să fie exclus de la tragerea la sorți prin care se stabilește componența acestor completuri, dimpotrivă, aceasta constituind o obligație de serviciu care ăi revine la fel ca oricărui alt judecător al ÎCCJ care a fost tras la sorți”, se afirmă într-un răspuns al purtătorului de cuvânt al ÎCCJ pentru Newsweek România.
Tot în 2019, controversata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) o sancționeaza disciplinar pe judecătoarea Daniela Panioglu pe motiv că l-ar fi lovit în dosar în cap pe judecătorul denunțător, același Purigiu Florin. Numai că acuzațiile s-au dovedit total nefondate, iar ÎCCJ a stabilit că judecătoarea dăduse cu dosarul respectiv de un birou și nu în capul judecătorului apropiat lui Savonea.
În plus, Daniel Grădinaru a achitat-o pe Corina Corbu într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, ba chiar în final i-a secretizat dosarul astfel încât nimeni să nu mai aibă acces la acesta. Ulterior, Savonea a numit-o pe Corbu șefa ÎCCJ.
ANI investighează de trei ani averea Liei Savonea
Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat în 2019 că a declanșat o investigație în privința averii Liei Savonea. Mai exact o serie de tranzacții imobiliare ale soțului acesteia, Mihai Savonea, au ridicat semne de întrebare inspectorilor ANI.
Oficialii ANI nu au răspuns întrebărilor Newsweek România referitoare la mersul acestei anchete, la aproape ani de la declanșarea ei. Când a fost anunțată ancheta, Savonea a avut chiar o inițiativă controversată prin care intenționa să limiteze atribuțiile ANI astfel încât să nu poată verifica averea soțului.
Cum se desfășoară alegerile
Procesul de alegere din rândul magistraților a celor care vor fi membri ai CSM a început în martie și urmază să fie finalizat în această lună. Procedura a fost demarată la patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina și are o miză uriașă: controlul asupra Justiției.
Vezi aici Hotărârea CSM din 28.02.2022 Ultima etapă și cea mai importantă va avea loc la sfârșitul lunii iunie: adunările generale care vor desemna noii membri ai CSM din rândul cărora va fi ales noul președinte.
Promovat, la sfârșitul lunii octombrie 2021, la șefia secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Daniel Grădinaru este unul dintre apropiații fostei șefe a CSM, Lia Savonea.
Surse din magistratură vorbesc chiar de o relație mult mai apropiată între Savonea și Grădinaru. Cei doi au fost acuzați de Cristian Rizea, deputatul fugar că ar fi chiar amanți. Pe portalul instanțelor de judecată nu există un proces în care Savonea și Grădinaru să-l fi dat în judecată pe Rizea pentru calomnie.
Grădinaru și-a început cariera în magistratură în 2000 la Judecătoria Sectorului 4, a urmat o perioadă la Tribunalul și Curtea de Apel București 2006-2016 și de aici a făcut saltul la ÎCCJ.
Lia Savonea este acum simplu membru al secției de judecători a CSM. A fost președinta secției în perioada 2018-2019, dar încă controlează majoritatea din acest for. Conform istoricului deciziilor de până acum al întregului CSM, care cuprinde pe lângă cei nouă membri ai secției de judecători, 5 ai celei de procurori, doi ai societății civile, și câte unul de la Ministerul Justiției, DIICOT și Parchetul General, Savonea încă poate impune cu lejeritate o majoritate solidă în plenul CSM care să îi înscăuneze un președinte loial acesteia.
Așa cum s-a mai întâmplat la ultimele două runde de alegeri din 2019 și 2020, când la șefia CSM au fost numite doi apropiați ai Liei Savonea: Bogdan Mateescu și Nicoleta Țînț.
Lungul șir al amânărilor cuplului Savonea-Grădinariu în favoarea lui Vântu
15 aprilie 2015 - complet format din Daniel Gradinaru si Risantea Găgescu.
Amânare pentru ca Sorin Ovidiu Vintu sa-si angajeze avocat.
Vezi aici decizia de amânare semnată de Daniel Grădinariu
13 mai 2015 - complet format din Lia Savonea și Daniel Grădinaru.
Avocata Angelica Enache, care-l reprezenta pe SOV, cere termen pentru pregătirea apărării.
10 iunie 2015 - complet format din Daniel Grădinaru și un judecător care o înlocuiește temporar, pentru acest termen, pe Lia Savonea.
Avocatul lui SOV cere termen pentru pregătirea apararii, pentru a copia mai multe dosare de urmărire penală de la Tribunalul București din dosarul căderii FNI, dar și pentru a se asigura continuitatea completului.
Vezi aici decizia de amânare semnată de Lia Savonea
10 septembrie 2015 - complet format din Lia Savonea și Daniel Grădinaru.
Avocatul lui SOV s-a plâns că nu a putut copia toate informațiile de pe hard-disk-ul aflat în dosarul de la Tribunalul Bucureșți, ar fi fost o problemă la departamentul IT al instanței.
14 octombrie 2015 - complet format din Daniel Grădinaru și Lia Savonea.
Societatea Imobiliar Network 2002 - care avea acționar majoritar off-shore-ul cipriot Stonecom Limited, controlat de SOV - parte în acest proces, solicită amânarea procesului deoarece consilierul juridic nu se poate prezenta. Procurorul cere să facă ți el copii de pe hard-disk-ul de la Tribunal.
11 noiembrie 2015 - complet format din Lia Savonea și Daniel Grădinaru.
Procurorul s-a plâns că nu a avut acces la tot conținutul hard-disk-ului aflat în dosar. El a arătat că în contextul în care s-ar putea solicita o expertiză financiar-contabilă în acest caz, aceasta există în dosarul de la Tribunal, într-unul din dosarele de urmărire penală.
19 decembrie 2015 - complet format din Daniel Gradinaru și Lia Savonea.
Procesul este amânat deoarece nu a venit expertiza financiar-contabilă din dosarul de la Tribunalul București.
3 februarie 2016 - complet format din Lia Savonea și Daniel Grădinaru.
Documentul solicitat de la Tribunalul Bucurețti este comunicat, dar procurorul solicită și alte documente de la această instanță, expertize financiar-contabile și anexe.
2 martie 2016 - complet format din Daniel Grădinaru și Lia Savonea.
Procesul amânat după ce documentele de la Tribunalul București nu au venit, iar procurorul cere atașarea în integralitate a dosarului de la Tribunalul București.
30 martie 2016 - complet format din Daniel Grădinaru și Adina Adriana Radu.
Avocatul cere termen pentru studierea actelor sosite de la Tribunalul București.
27 aprilie 2016 - complet format din Lia Savonea și Florin Purigiu.
Avocatul lui SOV nu poate veni, deoarece era la un proces la Curtea de Apel Suceava. Amânare pentru lipsă de apărare.
25 mai 2016 - complet format din Adina Adriana Radu și Ruxandra Grecu.
Lia Savonea și Daniel Grădinaru au părăsit completul de judecată. Fapta cea mai gravă a lui SOV se prescrisese
