Majoritatea sunt cazuri elaborate după 2013, când șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost preluată de către Laura Codruța Kovesi, iar rechizitoriile au fost întocmite cu ajutorul Serviciului Român de Informații, în baza celebrelor deja protocoale de colaborare.
Cel mai răsunător eșec al DNA este punerea sub acuzare a unui judecător al Curții Constituționale a României (CCR). Inculparea unui demnitar de rang atât de înalt, fără un probatoriu solid la bază, a afectat funcționarea democratică a instituțiilor statului. Este vorba de Toni Greblă, pus sub acuzare tocmai în zilele în care CCR respingea ultima din cele trei legi „Big Brother“, după ce în prealabil le invalidase pe primele două. Recent, Greblă a fost găsit nevinovat în primă instanță.
Cum s-a ajuns aici? O întrebare la care Newsweek România încearcă să răspundă prin rememorarea faptelor din acea perioadă. De menționat că, din momentul acuzării lui Toni Greblă, DNA a intrat pe o pantă descendentă din punct de vedere al eficienței. Astăzi, instituția funcționează la cote de avarie. Sunt voci care pun acest lucru pe seama atacurilor furibunde ale politicienilor penali și
pe tentativele, unele reușite, de modificare a legislației penale etc. Nu este vorba doar de atât…
Interviul lui Daniel Morar
Din 2005 până în 2012, DNA a fost condusă de către Daniel Morar. Într-un interviu acordat „Revistei Române de Drept al Afacerilor“ în decembrie 2014, fostul procuror șef, în prezent judecător, la rândul său, la Curtea Constituțională a susținut că atunci când a fost în fruntea DNA „a ferit instituția de orice fel de intruziune ori influență a (…) serviciilor de informații“.
La acea vreme, exista celebrul protocol încheiat în 2009 între Ministerul Public și SRI. Iar după desecretizarea documentului, opinia publică a constatat intruziunea nepermisă a serviciilor secrete în anchetele penale.
Totuși, Daniel Morar susține că, atâta vreme cât a condus DNA, nu a aplicat acest protocol. Un argument în sprijinul acestei afirmații este că majoritatea dosarelor pe care procurorii anticorupție le-au instrumentat sub conducerea sa s-au finalizat cu condamnări în instanțe. Fără ca asta să însemne că, sub Morar, activitatea DNA a fost fără de pată.
Din vara lui 2013, Laura Codruța Kovesi a preluat conducerea parchetului anticorupție. După 5 ani în care a înregistrat și reușite notabile, dosarele instrumentate de anchetatorii aflați sub conducerea ei încep să fie infirmate de instanțe.
Este lesne de constatat că performanța DNA a fost afectată din momentul în care protocolul Parchet- SRI a început să fie aplicat.
Planuri politice
Între 2005 și 2015, SRI a fost condus de George Maior și de adjunctul său, Florian Coldea. Către finalul mandatului celor doi, acest serviciu secret a încercat să se transforme într-o superputere în stat, prin intermediul legilor „Big Brother“. Trei acte normative prezentate ca un instrument pentru combaterea terorismului, dar care ar fi legalizat intruziunea nepermisă a serviciilor secrete în viața privată, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În 2014, George Maior avea planuri politice mari, despre care presa a scris pe larg. Și nu era singurul. La fel aveau Victor Ponta și Gabriel Oprea. Planurile celor trei erau interconectate. Victor Ponta voia să ajungă președinte, George Maior se visa premier numit de primul, iar Gabriel Oprea viza șefia SRI.
Toți trei aveau, așadar, motive serioase să întărească Serviciul Român de Informații. Protocoalele secrete cu instituții din sistemul de justiției nu erau, însă, suficiente, pentru că nu aveau aceeași putere ca o lege. Partenerii americani, care monitorizau și susțineau logistic lupta anticorupție, insistau, de altfel, pe nevoia adoptării unui cadru legislativ. Doi directori FBI au cerut acest lucru: Robert Mueller, în 2011, și James Comey,
în 2013.
CCR a demolat Legile „Big Brother“
Legile „Big Brother“ erau extrem de folositoare pentru tripleta menționată. Din nefericire pentru aceasta, planurile le-au fost date peste cap de Curtea Constituțională (CCR). Un rol important în acest proces l-a avut Daniel Morar, surghiunit la Curte Constituțională prin decizia lui Traian Băsescu.
CCR a respins pe bandă rulantă Legile „Big Brother“. Este vorba de actul normativ privind retenția datelor de trafic (care obliga operatorii de telefonie şi de internet să reţină, pe o perioadă de 6 luni, datele de identificare și de trafic ale utlizatorilor), de legea cartelelor pre-pay (care obliga furnizorii de telefonie mobilă să solicite datele personale ale celor care achiziționau cartele telefonice prepay, dar și furnizorii de internet în reţele wifi publice să solicite şi stocheze datele personale ale utilizatorilor) și de legea securității cibernetice a României (prin care SRI şi celelalte servicii secrete, inclusive ale MAI şi MApN, primeau acces aproape nerestricţionat la infrastructurile cibernetice private, fiind nevoie doar de o „solicitare motivată“, nu de un mandat de la judecător).
Nervozitatea lui Maior
Respingerea de către CCR a celor trei Legi „Big Brother“ a fost pe deplin justificată. În aprilie 2014, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a decis că Directiva europeană 24/2006, pe baza căreia a fost elaborată și adoptată, în 2012, legea retenției datelor personale, este ilegală, deoarece nu respectă prevederile europene privind viaţa privată şi confidenţialitatea datelor personale.
Fiecare stat membru al UE a fost obligat să pună în aplicare decizia CEJ. Inclusiv România. Drept urmare, Curtea Constituțională, sprijinită și de Avocatul Poporului, a respins primele două legi în iulie și septembrie 2014.
Nervozitatea tripletei Ponta- Maior- Oprea a crescut, în aceste condiții, cu atât mai mult cu cât alegerile prezidențiale se apropiau vertiginos și în ciuda deciziei CEJ. Lucrurile s-au precipitat. Declarațiile contondente al lui George Maior au crescut în intensitate.
În iulie 2014, după respingerea de către CCR a legii retenției datelor de trafic și după ce, în paralel, Parlamentul a adoptat legea cartelelor pre-pay, George Maior a avut prima ieșire nervoasă,
într-un interviu acordat „Evenimentului zilei“, fostul șef al SRI a declarat „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare.“
În septembrie 2014, cu câteva zile înainte ca CCR să respingă legea cartelelor pre-pay, același George Maior are a doua criză de nervi în public, într-un interviu acordat TVR, în care-l nominalizează pe Daniel Morar: „Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (...) nu pot privi lucrurile şi din această
perspectivă“.
Iar după decizia CCR, chiar SRI are o reacție oficială în care acuză Curtea Constituțională că „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale“.
Tripleta Ponta-Maior-Oprea pierde alegerile, președinte al României este ales Klaus Iohannis. Cu toate acestea, cei trei încearcă resuscitarea Legilor Big Brother. Mai ales că CCR nu apucase să anihileze și legea securității cibernetice, a treia din pachetul “Big Brother“, pe care Parlamentul a adoptat-o pe 19 decembrie 2014. După câteva zile, liberalii au atacat actul normativ la CCR.
Atacul terorist asupra redacției publicației franceze de umor “Charlie Hebdo“, din 7 ianuarie 2015, s-a transformat într-un prilej pentru tripleta mențioată să repună pe tapet Legile „Big Brother“, într-o nouă tentativă, ultima, de a le adopta.
Pe 9 ianuarie, în Grupul Interministerial Strategic (GIS), coordonat de vicepremierul pentru siguranță națională Gabriel Oprea, în care erau reprezentate atât parchetele, cât și serviciile secrete, s-a luat decizia elaborării unor noi acte normative privind retenția datelor şi a cartelelor prepay.
În paralel, DNA a luat o serie de decizii catalogate de Augustin Zegrean, președintele CCR de la acea vreme, drept o tentative de intimidare a Curții Constituționale. Pe 20 ianuarie, procurorii încep urmărirea penală împotriva judecătorului constituțional Toni Greblă, cu doar o zi înainte ca CCR să ia o decizie asupra Legii securității
cibernetice.
Numai că CCR a respins și anihilat oricum actul normative în data de 21 ianuarie. Pe 22 ianuarie, Toni Greblă este adus cu mandat la DNA și pus sub acuzare. Pe 24 ianuarie, într-o sâmbătă, George Maior are din nou o reacție virulentă, într-un interviu difuzat de B1 TV, dar înregistrat cu câteva zile mai devreme, imediat după decizia Curții.
Fostul șef al SRI acuză crearea unui „vid legislativ“, avertizează că România este afectată de ameninţări la siguranța națională, îi califică pe comentatorii care s-au opus acestor legi drept „patetici“, recunoaşte în premieră existenţa ofiţerilor SRI acoperiţi în presă şi îi acuză pe judecătorii CCR că, în cazul unei „catastrofe“, vor fi răspunzători pentru că au blocat aceste acte normative.
În interviu, directorul SRI lasă impresia că a fost reconfirmat în funcție de președintele Klaus Iohannis. Numai că șeful statului făcuse o vizită neoficială la Curtea Constituțională și aflase întreaga situație.
De altfel, pe 22 ianuarie, Augustin Zegrean, președintele CCR de la acea vreme, organizase o conferință de presă extraordinară în care a denunțat presiunile SRI la adresa CCR. Despre aceste presiuni judecătorii constituționali îi informaseră și pe membrii delegației Comisiei Europene, care se aflau în țară la acea vreme, pentru a evalua progresele din Justitie în cadrul MCV.
Pe 27 ianuarie, George Maior demisionează din fruntea SRI, la cererea președintelui Klaus Iohannis.
Dosarul lui Toni Greblă a mers însă mai departe. Pe 10 martie a fost reținut 24 de ore de către DNA. Din cauza acuzațiilor, acesta și-a dat dat demisia de la Curtea Constituțională. În paralel, fratele procurorului care-l ancheta pe judecătorul CCR a fost reținut și pus sub acuzare de DNA.
Acuzațiile judecătorului Greblă
După pronunțarea sentinței de achitare, fostul judecător al CCR Toni Greblă a declarat: „Coldea (Florian Coldea, fostul prim- adjunct al directorului SRI- n.red.) şi alţii de la SRI, împreună cu DNA, au simţit că Legile Big Brother le erau foarte utile, pentru a face execuţii sumare şi au fost supăraţi pe acest lucru. Au vrut să dea un exemplu CCR. Și exemplul l-au dat prin mine (…) Problema este legată de cum SRI şi DNA au înţeles la un moment dat să disciplineze toată ţara (…) Atunci au comis multiple abuzuri, au inventat fapte, pentru a pedepsi ţinte. Nu au urmărit tragerea la răspundere pentru o faptă comisă, ci pedepsirea unor oameni vinovaţi sau nu. Acum este perioada în care vine scadenţa acestei munci făcute cu iresponsabilitate de nişte oameni îmbolnăviţi de putere“.
Opinia specialistului
Avocata Elenina Nicuț a precizat pentru Newsweek România că nu are foarte multe informații despre achitările date în dosarele DNA, pentru că nu au apărut motivările sentințelor“. Nu sunt definitive. Nu e imposibil ca sentințele să fie răsturnate în apel, dacă se readministrează probe. Bineînțeles, și de o parte și de alta“, a precizat Nicuț.
Ea observă că multe achitări au fost date pe motiv că fapta nu este prevăzută de legislația penală. „Asta înseamnă că a existat o faptă, dar nu s-a dovedit un element constitutiv al ei, din perspectiva legii penale. Cel mai bun exemplu este cu abuzul în serviciu, când, după decizia CCR, nu a mai fost pedepsită încălcarea unei hotărîri de guvern, ci doar a unei legi”, a menționat avocata.
Achitări în cascadă
Toni Greblă, achitat în primă instanță (11 mai 2018)
Fostul judecător de la Curtea Constituțională a fost pus sub acuzare de DNA în data de 20 ianuarie 2015 și achitat în primă instanță de ÎCCJ, în 11 mai 2018. După o percheziție la ferma sa de struți, procurorii l-au acuzat de fals în declaraţii în formă continuată, trafic de influenţă, coordonarea unui grup infracţional şi operaţiuni economice incompatibile cu funcţia. DNA i-a imputat suma de 100.000 de euro, investită de omul de afaceri Mihai Prundianu în ferma de struţi. În schimbul banilor, Greblă ar fi intervenit pe lângă unele instituţii ale statului pentru ca acesta să câștige contracte. În plus, ar fi intermediat o legătură comercială pentru ca finul său, Ion Bîrcină, să exporte prin Turcia produse agro-alimentare către Federaţia Rusă, în ciuda embargoului instituit de UE.
Victor Ponta și Dan Șova, achitați în primă instanță (10 mai 2018)
Fostul premier Victor Ponta a fost achitat de ÎCCJ, alături de Dan Șova, în dosarul „Turceni- Rovinari“. El a fost acuzat de către DNA de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor. Procurorii au susținut că, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinetul individual
de avocatură, Victor Ponta ar fi obţinut de la SCA Şova şi Asociaţii peste 181.000 lei, pentru activități fictive. SCA Șova și Asociații avea contracte de consultanță juridică în valoare de 1.665.717, 41 de lei, atribuite direct, cu Complexurile energetice Turceni și Rovinari.
Ludovic Orban, achitat definitiv (5 martie 2018)
Presedintele PNL, Ludovic Orban, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru acuzația de folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Procurorii au acuzat faptul că, pe 1 martie 2016, Ludovic Orban l-ar fi contactat pe omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu și i-ar fi solicitat 50.000 de euro în numerar pentru campania electorală la alegerile locale. La acea vreme, Orban era candidatul PNL la funcția de primar al Capitalei. Banii ar fi fost destinați pentru unele posturi tv, care să promoveze imaginea lui Ludovic Orban.
Călin Popescu Tăriceanu, achitat în primă instanță (22 mai 2018)
Magistraţii ÎCCJ l-au achitat, în primă instanță, pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa. Judecătorii au schimbat chiar încadrarea din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă. În 2016, DNA Braşov l-a acuzat pe Tăriceanu că a mințit când le-a declarat procurorilor că nu știa de retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) și de implicarea lui Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi în această afacere.
Alte achitări în primă instanță: Tudor Chiuariu- fost ministru al Justiției (9 mai 2018), Viorel Hrebenciuc- fost deputat PSD (9 mai 2018), Sebastian Ghiță- fost deputat PSD (9 noiembrie 2017), Vasile Blaga- fost președinte PDL (30 octombrie 2017), Sorin Blejnar- fost șef al ANAF (13 martie 2018), Lucian Diniță - fost șef al Poliției Rutiere (22 mai 2018). Achitări definitive: Gabriela
Bârsan- fostă judecătoare la ÎCCJ (3 mai 2018); Dosar clasat: Ovidiu Silaghi- fost ministru al Transporturilor (11 martie 2018), Tiberiu Nițu- fost Procuror General (2 mai 2018); Dosar rejudecat: Mircea și Vlad Cosma- fost președinte CJ Prahova, respectiv, fost deputat PSD (26 martie 2018).
____________
Foto: Inquam Photos/Bogdan Buda
