CEDO: Suma datorată de stat magistraților ca restanțe salariale - 1.850.000.000€. Cât construcția a 4 spitale
Potrivit unui document oficial, restanțele salariale datorate magistraților la nivelul anului 2024 erau de 1,8 miliarde de euro. Procesele în urma cărora au apărut aceste restanțe au început în anul 2009.
Newsweek a prezentat azi o decizie CEDO legată de restanțele salariale ale magistraților. Cinci judecători au cerut ca statul român să le plătească restanțe de 300.000 euro imediat și nu eșalonat.
CEDO a respins cererea motivând situația finaciară excepțional de proastă financiar prin care trece România.
Despre acest subiect am scris mai jos:
Citește și: Înfrângere pentru Lia Savonea la CEDO în ceea ce privește restanțele magistraților. „Conflict de interese”
Document CEDO. Suma datorată de stat magistraților ca restanțe salariale - 1.850.000.000€. Valoarea a 4 spitale
Mai interesantă este motivarea CEDO și mai ales informațiile legate de restanțele salariale pe care statul le are de plătit către magistrați.
Suma totală la nivelul anului 2024 era de peste 1,85 miliarde de euro restanțe salariale către magistrați.
Documentul CEDO explică și cum s-a ajuns la aceste sume:
Newsweek prezintă informații din decizia CEDO de azi:
Primul val de acțiuni legale inițiate de magistrați între 2006 și 2009.
„Între 2006 și 2009, judecătorii au inițiat numeroase acțiuni legale pentru a obține o constatare de discriminare salarială comparativ cu alte categorii de judecători sau funcționari publici plătiți din fonduri publice care beneficiază de un sistem de remunerare mai avantajos.
Potrivit Guvernului, între 2006 și 2008, suma de 124.273.380 euro a fost plătită judecătorilor în executarea hotărârilor favorabile pe care le-au obținut.
Citește și: Lia Savonea a câștigat. Se deschide calea pentru plata a 1.000.000.000€ restanțe salariale pentru magistrați
Al doilea val de acțiuni legale inițiate de magistrați
În anii 2016-2021 a apărut un nou litigiu, care a urmărit interpretarea deciziilor judiciare pronunțate în anii 2006-2009, prin care a fost stabilită o diferență de tratament între judecători și procurori ai parcheturilor specializate.
Măsurile luate de Stat în executarea deciziilor judecătorești obținute de magistrați în timpul celui de-al doilea val de acțiuni:
În 2023, sumele datorate magistraților în urma deciziilor judiciare au crescut, depășind bugetul anual planificat pentru plata lor.
Prin urmare, Guvernul a extras din bugetul de rezervă fondurile suplimentare necesare pentru soluționarea lor, alocând astfel 155.263.157 euro bugetului Curții de Casație și celui al Parchetului Public suma de 66.801.619 euro. Toate aceste sume erau destinate exclusiv plății sumelor datorate conform deciziilor judecătorești și dobânzilor aferente.
Sumele ce urmau să fie plătite magistraților pentru anul 2024 prin decizii judecătorești și acte administrative au fost de 1.853.765.182 euro, reprezentând 0,57 procent din PIB.
La sfârșitul anului 2024, bugetul Curții de Casație a fost suplimentat pentru plata drepturilor salariale curente și neplătite, cu 346.076.458 euro, retrase din bugetul de rezervă. Bugetul Parchetului a fost majorat cu 119.134.808 euro.
Pentru perioada 2006-2022, Ministerul Justiției a plătit judecătorilor, în executarea deciziilor instanțelor și actelor administrative, 604.398.190 euro.
Informații le puteți găsi AICI.
Suma care mai e datorată de stat judecătorilor este de peste 1,8 miliarde euro, bani suficienți pentru ridicarea a 4 spitale regionale.
Decizia CEDO de mai sus spune că guvernul are dreptul să plătească eșalonat restanțele salariale către magistrați.
Mai spune și că ar putea exista un conflict de interese din faptul că judecătorii au decis plata unor restanțe salariale căre judecători.
