Actul normativ le-ar fi permis infractorilor și să ceară revizuirea sentințelor definitive, notează G4 Media.
Judecătorii au stabilit că declasificarea respectivelor protocoale trebuie să se facă prin Hotărâre de Guvern, și nu prin lege adoptată de Parlament. Decizia a fost luată din această cauză pe motive extrinseci, nemainitrându-se pe fondul legii, arată surse consultate de jurnaliști.
Sursele citate au mai explicat faptul că președintele CCR, Valer Dorneanu, a fost singurul care s-a opus deciziei și ar fi vrut să declare legea constituțională, dar a votat alături de ceilalți opt judecători când a văzut că nimeni nu-i mai susține opinia. ”Ar fi fost jenant să fie singurul judecător care votează altfel decât toți ceilalți”, au mai spus sursele G4Media.ro.
Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacat la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), PNL, USR și președintele Klaus Iohannis.
Pe lângă declasificarea protocoalelor, inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.
Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.
Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.
