Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, 30 martie, numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a lui Marius-Ionuţ Voineag în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Cei doi au fost numiţi în funcţii pe o perioadă de 3 ani.
Pe 23 martie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerile sale privind numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general şi a lui Marius Ionuţ Voineag în funcţia de procuror şef al DNA, după ce aceştia au primit aviz favorabil din partea CSM.
În cazul Alinei Albu, candidată la funcţia de procuror şef al DIICOT şi care a primit aviz negativ la CSM, ministrul Justiţiei a anunţat că organizează un nou interviu, relatează Agerpres.
Citește și: Șofer turc de TIR, beat criță la volan pe DN7. Circula haotic, avea o alcoolemie de 3,81 mg/l
Care au fost principalele argumente care au fundamentat cele două numiri
Potrivit Ministerului Justiției, principalele argumente care fundamentează propunerea de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Alex-Florin Florenţa sunt următoarele:
- dispune de experienţă profesională solidă şi de o pregătire multilaterală; este procuror specializat atât în combaterea corupţiei, cât şi a criminalităţii organizate, îndeplinind funcţii de execuţie şi de conducere la nivelul parchetelor, precum şi în cadrul ambelor structuri specializate ale Ministerului Public – DNA şi DIICOT;
- are un grad superior de înţelegere a tendinţelor infracţionalităţii şi a modurilor şi măsurilor de contracarare a acestuia, precum şi o abordare modernă a cadrului şi instrumentelor necesare pentru efectuarea unei urmăriri penale eficiente, fiind un promotor al digitalizării şi al cooperării inter-instituţionale;
- a demonstrat pe parcursul interviurilor de la Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori, profunzimea, diversitatea şi autoritatea cunoştinţelor privind organizarea, funcţionarea, misiunea, activitatea şi modul de conducere a Ministerului Public, pe care le poate utiliza într-un mod inovativ şi pragmatic;
Citește și: Ce sunt e-fuels, combustibilii care salvează mașinile pe benzină și motorină din 2035. Litrul e 54 €
- îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluţie a infracţionalităţii, prin utilizarea metodelor şi mijloacelor moderne în combaterea infracţionalităţii economico-financiare şi în recuperarea produsului infracţiunii;
- are certe abilităţi de leadership, este un bun comunicator şi are aptitudinea de a cultiva relaţii de încredere în mediul profesional.
”Precizăm că, prin Hotărârea nr. 181 din 13.03.2022, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului procuror Alex-Florin Florenţa”, a mai transmis ministerul, relatează News.ro.
Instituţia anunţă, de asemenea, că a fost trimisă preşedintelui Iohannis propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Marius-Ionuţ Voineag, procuror-şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ministerul Justiţiei a precizat şi în acest caz principalele argumente care fundamentează propunerea de numire în funcţie:
- este un procuror cu o solidă carieră şi un înalt nivel de expertiză, demonstrate prin cazurile pe care le-a instrumentat, fiind recunoscut în mediul profesional;
- este, între altele, procuror specializat în combaterea infracţionalităţii economico-financiare, având o experienţă practică semnificativă în recuperarea produselor infracţiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
- are o viziune articulată, coerentă şi creativă asupra viitorului instituţiei (conceptul „DNA 2.0”), ca instituţie modernă şi cu un impact multidimensional asupra corupţiei; în acest sens, a dovedit capacitatea de a dezvolta modern misiunea organizaţiei şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru îndeplinirea acestei misiuni;
- dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa multilaterală dobândită în cadrul DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinaţie cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora;
- dispune de o viziune concretă şi pragmatică asupra eficientizării imediate şi profunde a structurii specializate anticorupţie, sens în care a identificat în mod corect atât direcţiile concrete de acţiune, cât şi instrumentarul managerial necesar pentru o abordare completă şi complexă a fenomenului corupţiei;
- demonstrează stăpânirea managementului cunoaşterii şi al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane, şi de a valorifica avantajele competitive ale DNA pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluţiei sale.
CSM a avizat favorabil, prin Hotărârea nr. 191 din 14.03.2022, propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Marius-Ionuţ Voineag.
