Singurul oraș din România care a aparținut de două țări simultan. A devenit o singură localitate abia în 1862
Singurul oraș din România care a aparținut de două țări simultan a jucat un rol important în istoria țării. Dar poiționarea geografică l-a făcut să fie, pentru sute de ani, împărțit în două, fiecare zonă fiind, concomitent, reședința câte unui județ din două state diferite.
Singurul oraș din România care a aparținut de două țări simultan a avut ghinionul, dar și norocul, de a fi traversat de o apă care a împărțit așezarea în două pentru sute de ani.
Este vorba de Focșani, municipiul de azi, strâns legat de Unirea Principatelor din 1859, dar menționat indirect și în „Hora Unirii”, dat fiind că Milcovul este apa care-l împarte în două.
Singurul oraș din România care a aparținut de două țări simultan este Focșani
Primul document în care se vorbește despre existența Focșanilor, este un hrisov muntean, din 30 ianuarie 1575, în care se arată cum Alexandru Vodă - Alexandru al II-lea Mircea - din Țara Românească a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani” de Ion Vodă cel Viteaz, cu referire la lupta purtată la Jiliște în 1574.
Pe la anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”.
Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată.
Pentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei (Focșanii Munteni) și Focșanii Moldovei.
Primul era reședința județului Râmnicu Sărat, în timp ce al doilea, reşedinţa judeţului Putna. Situația s-a menținut până la Unirea Țării Românești cu Moldova, prin alegerea ca domnitor al Principatelor Unite a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 și 24 ianuarie 1859.
Interesant este că arheologii au descoperit și un adevărat oraș subteran, o rețea de tuneluri spate sub Focșani, veche de două secole.
Focșani, reședință a două județe diferite, concomitent, din ambele principate
La ce folosea? Ca oraş de graniţă, negustorii de atunci aveau nevoie de căi alternative pentru contrabanda cu alcool, între cele două provincii, evitând taxa de graniță.
În plus, marfa era păstrată în condiții bune, la răcoare, în subteranele orașului. astfel că tunelurile îi ajutau pe negustori să facă afaceri profitabile.
Citește și: Cine a fost amanta lui Alexandru Ioan Cuza? I-a făcut doi copii, l-a părăsit când domnitorul s-a îmbolnăvit
Revenind la Unirea Principatelor, ntre anii 1859 și 1862 în Focșani a funcționat Comisia Centrală, însărcinată cu elaborarea legilor comune în Principatele Unite, Curtea de Casație - pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat) - două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității.
După definitivarea unirii administrative, Cuza a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoe și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.
Citește și: Cum a abdicat Alexandru Ioan Cuza, de fapt? Soția și amanta l-au urmat în exil
Centrul oraşului păstrează ca simboluri ale acestui eveniment istoric Obeliscul Unirii şi Borna de hotar situate în Piaţa Unirii.
Piaţa Unirii este situată strategic, fiind ridicată chiar pe vechiul hotar dintre Ţara Românească şi Moldova, granița care despărțea cele două jumătăți ale orașului.
