Localitatea unde Radu de la Afumați a învins armata lui Suleyman Magnificul. Pașă otoman, numit domn al țării

Radu de la Afumați nu e situat chiar în prima linie a marilor domnitori, nefiind unor Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân sau Vlad Țepeș.

Dar numele lui trebuie menționat imediat după aceștia, el ducând o luptă aproape continuă pentru protejarea Țării Românești de pericolul otoman. 

Iar în 1522, acest strănepot al lui Vlad Dracul a reușit să răstoarne planurile marelui Soliman I, cunoscut mai ales ca Suleyman Magnificul, de transformare a țării în pașalâc și urcarea pe tron a unui pașă otoman.

Radu de la Afumați, victorie glorioasă la Glubavi contra otomanilor

Radu zis „de la Afumați” și-a căpătat porecla după numele unei lupte cu turcii care s-a dat lângă localitatea Afumați, în județul Ilfov de azi.

Alte opinii susțin că acesta era, de fapt, numele unei moșii pe care domnul a avut-o în stăpânire.

Citește și: Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? Era de origine italiană

Radu de la Afumați a domnit în patru rânduri, dar se poate spune că perioada stăpânirii sale asupra țării a fost între 1522 și 1529, cu câteva întreruperi cauzate de luptele pentru tron cu un alt pretendent, Vladislav al III-lea.

Era fiul lui Radu cel Mare și aparținea dinastiei Drăculeștilor, ramura desprinsă din cea a Basarabilor odată cu Vlad Dracul.

A venit pe lume pe la 1493 și a condus țara într-o vreme teribil de dificilă pentru Țara Românească, dar și pentru lumea creștină, în general.

Otomanii, în frunte cu Suleyman Magnificul, reușiseră să cucerească cetatea Belgradului, în 1521, ceea ce le deschidea larg calea către Viena și inima Europei.

În aceste condiții, Teodosie, fiul nevârstnic al fostului domn, Neagoe Basarab, care-i urmase pe tron, a fost asasinat de „autori necunoscuți”, iar boierii l-au ales în fruntea țării pe acest Radu.

Astfel, la finalul anului 1521, existând pericolul transformării ţării în paşalâc „boiarii … s-au unit toţi şi s-au împăcat şi şi-au rădicat domn, cu voea tuturor, pă Radul de la Afumaţi”, „pentru că piiare ţara de turci”, scria cronicarul Radu Popescu, conform enciclopediaromaniei.ro.

Nemulțumit de decizia boierilor, Suleyman Magnificul i-a poruncit lui Mehmed, pașa de Nicopole, să ocupe ţara, acordându-i chiar firman de domnie. 

Acesta s-a pus pe treabă prin februarie 1522, luând primele măsuri în sensul dorit de sultan.

Citește și: Cine a fost domnitorul care a întemeiat o nouă dinastie? Era urmașul vestitului aprod Purice

Dar noul voievod, cu trupele proprii, cărora i-au venit în ajutor și boierii antiotomani cu oștenii lor, l-a învins pe Mehmed Pașa în bătălia de la Glubavi, actualul județ Giurgiu, pe râul Neajlov, la 25 februarie 1522.

Radu de la Afumați a purtat 20 de războaie, toate trecute pe piatra lui de mormânt

Localitatea nu mai există la ora actulă, dar cea mai apropiată așezare de azi de locul bătăliei este satul Ștefeni comuna Mereni, aparținând actualmente de județul Teleorman.

Confruntarea a continuat după aceea și la Cjejani, localitatea binecunoscută astăzoi mai ales pentru taraful și artiștii-lăutari de acolo.

Învins din nou, Mehmed s-a retras la sudul Dunării pentru a-şi reface forţele, în timp ce voievodul s-a întors la Bucureşti pentru a pregăti apărarea.

Otomanii au revenit periodic pentru a-l înlocui de la cârma țării, iar cele două părţi s-au confruntat în multe rânduri, victoria fiind când într-o tabără, când în cealaltă.

În funcție de cine câștiga o bătălie, Radu de la Afumați ba era izgonit de pe tron, ba și-l recupera, alungându-i pe cei susținuți de turci.

În septembrie 1524, a reușit să-l învingă pe Vladislav al III-lea la Dridu, apoi ia decizia de a se supune padișahului, dându-și seama că nu poate face față la nesfârșit forței otomanilor.

„Astăzi, voevodul Ţării Româneşti ce a alungat pe cel pus de sultan, a venit şi a sărutat mâna sultanului, spunând că recunoaşte ca dreaptă suveranitatea lui şi că voieşte să fie tributarul lui, pentru care lucru a fost bine primit şi s-a înapoiat cu bine”, scria istoricul Eudoxiu Hurmuzachi despre Radu de la Afumaţi.

Dar destinul n-a vrut ca domitorul să-și găsească liniștea. Abia se intrase în anul de grație 1529 când, pe 2 ianuarie, un complot condus de vornicul Neagoe şi postelnicul Drăgan, nemulțumiți de puterea tot mai mare a familiei Craioveștilor, l-a luat pe nepregătite pe voievod.

Acesta a reușit, inițial, să fugă, însă a fost prins de boieri în apropiere de Râmnicu Vâlcea și omorât, împreună cu fiul său, Vlad, în interiorul bisericii de pe dealul Cetăţuii, chiar sub ochii preotului de acolo.

Citește și: Cine a fost domnitorul poreclit Pârlea Vodă? A mai fost supranumit și „Fugarul”. A murit la Moscova

Dar voievodul asasinat mișelește mai avea un fiu din afara căsniciei care avea să devină domnitor, vreo două decenii mai târziu, Radu Ilie zis Haidăul (1552-1553).

Radu de la Afumați își doarme somnul de veci în Mănăstirea Curtea de Argeș, iar pe piatra sa de mormânt sunt trecute toate cele 20 de bătălii pe care le-a avut în timpul vieții.