Care e singurul oraș din România ce a purtat 5 nume? A aparținut de-a lungul istoriei și de 5 state diferite

Există un oraș în România care a avut 5 nume oficiale. Mai mult decât atât, de-a lungul istoriei a aparținut de 5 state diferite.

Cu un destin major, localitatea a devenit unul dintre cele mai mari și importante municipii din țara noastră, 

Orașul, consemnat prima oară acum aproape 2.000 de ani

Dacă încă nu v-ați dat seama, este vorba despre Cluj-Napoca. 

Veche capitala a Daciei Porolissensis, localitatea a fost consemnată prima oară în urmă cu două milenii, de geograful grec Ptolemeu (85-165).

Citește și: Care este localitatea unde trăiesc 300 de Țepeș? Ce legătură au locuitorii cu marele voievod?

Actualul oraş Cluj a fost ridicat la rangul de municipiu în timpul domniei împăratului Hadrian (117-138) şi s-a numit Municipium Aelium Hadrianum Napoca, apoi la rangul de colonie, în jurul anului 180.

Colonia Aurelia Napoca avea instituţii, senat local, magistraţi, adunarea poporului, statut asemănător cu al oricărui oraş din Imperiul Roman.

Prima menţiune documentară datează din anul 1173 și desemnează aşezarea sub numele de Clus (în latină, înseamnă „loc închis între dealuri”), scrie adevarul.ro.

Alte denumiri ale oraşului au fost Kolozsvar (în maghiară) şi Klausenburg (în germană), după coloniştii saşi care s-au aşezat în cetatea Cluj, în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei autohtone în timpul atacurilor tătarilor.

Klausenburg/Kolozsvar/Cluj a fost una dintre cele şapte cetăţi (Siebenburgen) medievale săseşti din Transilvania.

Privilegiile acordate de către regele Carol Robert de Anjou, din 1316, i-au conferit statutul de „oraş (liber) regal”.

Cluj-Napoca a fost capitala provinciei romane Dacia Porolissensis

Printre cele mai importante privilegii numărându-se: dreptul de a avea administraţie proprie, dreptul de judecată, dreptul de a desfăşura schimburi comerciale, dreptul de a ridica biserici şi cimitire etc.

În 1405, regele Sigismund de Luxemburg a conferit noi privilegii oraşului, printre care şi cel de extindere a incintei fortificate.

Citește și: Care este cel mai mare oraș din România? Are o suprafață ce o depășește pe cea a statului Andorra

Oraşul a avut şi protecţia specială din partea unui alt mare rege, clujean prin naştere: regele Matei Corvin (1458-1490), fiul lui Iancu de Hunedoara.

Domnia sa este legată de finalizarea, refacerea sau începerea construcţiei câtorva dintre cele mai reprezentative monumente ale oraşului: completarea incintei fortificate a oraşului prin ridicarea, în preajma anului 1475, a Turnului Croitorilor și finalizarea bisericii Sf. Mihail (1480).

Primul nume românesc al oraşului a fost Clus, scris uneori şi Klus.

În 1974, printr-un decret, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca de către Ceaușescu, dorindu-se să se scoată în evidență continuitatea daco-romană.

Citește și: VIDEO Strănepotul lui Dracula este Regele Charles: „Genealogia arată că Vlad Țepeș îmi e strămoș”

Pe de altă parte, orașul s-a aflat succesiv sub administrația următoarelor state și entități statale:

• Imperiul Roman (perioada antică, când era municipiu și colonie);
• Regatul Ungariei (perioada medievală, când orașul primește privilegii și devine cetate);
• Imperiul Habsburgic / Austro-Ungar (perioadă în care devine oficial capitala Marelui Principat al Transilvaniei);
• Regatul României / România (perioada modernă, după Marea Unire de la 1918 și până în prezent);
• Ungaria Horthystă (perioada scurtă, dar oficială, între 1940 și 1944, în urma Dictatului de la Viena, când orașul a trecut din nou sub o altă administrație statală).

După Conferința de Pace de la Paris din 1947 ce a trasat granițele Europei după Al Doilea Război Mondial, Clujul, ca și tot Ardealul de Nord, atribuite Ungariei în urma Dictatului de la Viena, au revenit la România.