Pasajul Unirii are o lungime de 900 de metri, dintre care 600 de metri acoperiţi, şi permite trecerea autovehiculelor pe sub Piaţa Unirii. Construcția Pasajului Unirii a fost realizată în doar 34 de zile, o cifră surprinzătoare.
Desigur, dat fiind regimul de la acea vreme, lucrarea a fost elogiată în presă odată cu inaugurarea.
Totuși, acestor 34 de zile li se adaugă încă multe altele în care au fost realizate operațiunile de pregătire, inclusiv săpăturile.
La realizarea pasajului au colaborat Centrala de construcţii industriale din Capitală, trusturile de profil din Iaşi şi Bacău, Institutul de proiectări pentru transporturi auto, navale şi aeriene, Institutul „Proiect“ Bucureşti, Întreprinderea „Metroul“ Bucureşti, „numeroşi constructori cu o îndelungată şi valoroasă experienţă dobândită pe alte importante şantiere ale ţării, ostaşi ai forţelor noastre armate“, se menționa în presa vremii.
Planșeul de deasupra pasajului, care acoperă Dâmbovița, a fost realizat în anii 1970 și acoperă râul pe o lățime de 32 de metri și o lungime de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran al stației de metrou Piața Unirii.
Ceremonia de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a
2 iunie 1953. Încoronarea oficială a Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord avut loc la Westminster Abbey, ceremonia fiind condusă de arhiepiscopul de Canterbury în prezența marilor case regale ale Europei și a publicului larg.
Ceremonia a fost transmisă la radio în întreaga lume și, pentru prima oară în istorie, la un astfel de eveniment a fost prezentă și televiziunea. Regina avea 27 de ani.
Mineriada din 13-15 iunie 1990
Se împlinesc 34 de ani de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie, în 1990, în București, și nu există încă niciun vinovat condamnat.
Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, în aprilie, urmărirea penală a lui Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu în dosarul Mineriadei din 1990, pentru infracțiuni contra umanității, și a transmis ministrului Justiţiei solicitările aprobate în acest sens.
Primul zbor al lui Aurel Vlaicu
17 iunie 1910. După un rulaj de circa 40 m pe Câmpul Cotrocenilor, avionul „Vlaicu I“, pilotat de inventatorul şi constructorul său, s-a ridicat de la sol la înălţimea de 3-4 m şi, plutind în aer, a zburat cale de aproximativ 50 m, după care s-a aşezat pe pământ lin şi sigur.
Construcția aparatului de zbor începuse cu un an înainte, la Arsenalul Armatei, și a fost finanțată de Ministerul de Război. Această performanță era cu atât mai mare cu cât pe Vlaicu nu-l învățase nimeni să piloteze.
