Scandal la Gorj, pe pădurea unei obști

6,79 ha de munte și pădure au fost scoase la „mezat” chiar de către președintele obștii, Petre Văcărețu. Acesta a fost ales de membrii organizației să reprezinte interesele fiecăruia, în schimb, s-au trezit că două societăți comerciale au solicitat Ministerului Apelor și Pădurilor scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeței de 6,79 ha.

Articolul 95 (1) din Codul Silvic (Legea 46/2008) „obștile de moșneni în devălmășie existente anterior anului 1948 fac parte din tezaurul istoric al României.”

Pentru a înstrăina terenul și pădurea cu pricina, președintele și conducerea au organizat un simulacru de Adunare Generală a membrilor obștii, în care s-a supus la vot aprobarea unor schimburi de teren cu cele două societăți comerciale, iar în final Adunarea Generală a hotărât concesionarea și scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor solicitate de cele două SRL-uri, S.C Rhino S.R.L și S.C Dacorex COM S.R.L. La Adunarea Generală, membrii obștii nu au fost convocați, așa cum prevede statutul, potrivit declarațiilor acestora.

Au fost chemați doar cei cu suprafețe mici, al căror vot putea fi influențat, drept pentru care există și un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în urma unor plângeri ale membrilor, care acuză Adunarea Generală nestatutară, modul fraudulos de vot și faptul că nu a existat reprezentativitate în raport cu suprafețele de teren deținute, așa cum prevede statutul. Nu au fost luate în considerare procurile unor membri cu suprafețe foarte mari în obște, care ar fi avut dreptul la un număr mare de voturi.

„…restul membrilor au fost de acord”

Mai mult, procesul verbal încheiat cu ocazia hotarârii de realizare a schimbului este întocmit superficial, fără a respecta cele mai elementare norme legale. Acesta precizează numărul celor care s-au împotrivit înstrăinării terenului, dar numărul celor care au votat pentru schimbul de teren nu este precizat. Conform procesului verbal ,,restul membrilor au fost de acord”, nici numărul total al membrilor prezenți la vot nu a fost trecut în procesul verbal.

Cele 16 familii care nu sunt de acord cu înstrăinarea muntelui dețin împreună 25% din întreaga suprafață de 4151,91 ha. Deși sunt proprietarii de facto ai terenurilor, membrii obștii nu au acces la niciun document contabil sau administrativ. Aceștia au solicitat în scris situația financiară, însă li s-a transmis că documentele respective sunt secrete.

Astfel, oamenii au fost nevoiți să se adreseze Tribunalului Gorj pentru a obliga Președintele Obștii, pe Văcărețu Petre, să le pună la dispoziție situația financiar- contabilă.

Ministerul Apelor și Pădurilor nu a aprobat

În urma solicitării noastre în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public și a notificărilor făcute de către cei 16 proprietari ce se împotrivesc înstrăinării terenului și pădurii, Ministerul Apelor și Pădurilor nu a aprobat până în prezent scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafetei de teren de 6,79 ha (munte și pădure) solicitată de cele două societăți comerciale S.C Rhino S.R.L și S.C Dacorex COM S.R.L.

„Până la data prezentei, Ministerul Apelor și Pădurilor nu a aprobat scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier național aflate în proprietatea Obștii Porceni Bîrnici Pleșa. Precizăm că agenții economici SC Rhino SRL și SC Dacorex Com SRL au depus în data de 05.06.2018 la Ministerul Apelor și Pădurilor solicitări de scoatere definitivă din fondul forestier pentru suprafețele de 1,79 ha și respectiv 5,00 ha.

Cele două terenuri forestiere conform documentelor anexate sunt proprietatea Obștei de Pădure Porceni Pleșa, care și- dat acordul pentru scoatere definitivă din fondul forestier în formă autentică. La Ministerul Apelor și Pădurilor a fost transmis un certificat de grefă emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu prin care se confirmă înregistrarea dosarului penal nr. 3099/P/2018 ca urmare a plângerii formulate la 20.08.2018 și o plângere (fără număr) cu privire la posibile ,,infracțiuni de fals și uz de fals” cu privire la procesul verbal încheiat în data de 29.10.2017 în urma sedinței Adunării Generale extraordinare convocate de președintele Consiliului de Administraíe al Obștii de Pădure Porceni Pleșa.

Referitor la cele două solicitări ale SC Rhino SRL și SC Dacorex Com SRL pentru scoaterea terenurilor în suprafață de 1,79 ha și respectiv de 5,00 ha, Ministerul Apelor și Pădurilor a solicitat celor 2 beneficiari transmiterea de completări/clarificări cu privire la documentele pe care le-au prezentat. În prezent solicitările celor 2 agenți economici sunt în procedură de analiză la Ministerul Apelor și Pădurilor”, a precizat ministerul.

Parchetul consideră informațiile secrete

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu este recunoscut la nivel național ca instituție publică netransparentă. Am rugat Parchetul să ne transmită orice informație poate fi făcută publică în acest stadiu de cercetare în legătură cu dosarul în cauză.

La prima solicitare procurorii gorjeni au făcut referire la cu totul alte lucruri decât cele solicitate de noi și nu au luat în calcul solicitarea ca fiind în baza legii 544/2001, așa cum am formulat-o. Am revenit cu reclamație administrative, așa cum prevede legea, și nici de această dată Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu nu a vrut să ne ofere absolut nicio informație în legătură cu dosarul respectiv. Nici măcar nu au confirmat dosarul.

Polițistul din Bumbești Jiu acuzat că descurajează membrii obștii

În timp ce procurorii gorjeni țin totul la secret, un polițist judiciar din Bumbești Jiu, coordonat de Parchet, Isac Giani, l-a convocat pe Cătălin Cartianu să dea a doua oară aceeași declarație. Chiar în sediul Poliției Bumbești Jiu, ar fi început să insiste pe lângă persoana chemată la declarație că ar fi mai bine să renunțe la revendicarea muntelui, să nu se opună schimbului de teren, iar în schimb îi va ajuta pe cei de la Obște să scape de presedintele Văcărețu, potrivit martorului.

Mai mult, polițistul judiciar Isac Giani ar fi continuat să-l influențeze pe cel pe care îl chemase la declarație, trimițându-i mai multe sms-uri cu documente ( facturi, OP-uri, etc) aparținând uneia dintre cele două companii private care doresc să preia parte din munte. Cu acele sms-uri, politistul gorjean ar fi insistat să convingă proprietarul să nu se opună schimbului de teren.

„Pe întreaga arie a Carpaților românești se găsesc suprafețe întinse de păduri și pășuni aflate în proprietate comună devălmasă a comunităților locale. Aceste forme de proprietate și organizare se numesc obști și composesorate, sau, într-un număr mai mic de cazuri, asociații urbariale, asociații de pădurit și pășunat, comune politice.