Prin decizia de condamnare, judecătorii au decis ca un teren din Parcul Tăbăcărie din Constanța, cu ieșire la lac, teren aflat în proprietatea lui Giurgiucanu, să se întoarcă în proprietatea municipiului Constanța.
Azi, în septembrie 2020, la mai bine de un an și jumătate de la sentință, terenul este tot al lui Georgică Giurgiucanu. Și este un paradis al gunoaielor, printre care și-au găsit sălaș persoane fără adăpost. Sarcina readucerii acestui teren al patrimoniul municipiului Constanța este a primarului decebal Făgădău, “copilul” administrativ al fostului primar Radu Mazăre.
Povestea lui Georgică
Cine este Georgică Giurgiucanu? Povestea lui începe “în 2001, într-un birou notarial din București, unde Georgică Giurgiucanu, un afacerist din Constanța, a fost împuternicit să se ocupe de retrocedarea unei importante averi imobiliare ce fusese confiscată de comuniști după cel de-al doilea Război Mondial.
Proprietățile în cauză sunt situate în județul Constanța și s-au aflat în posesia familiei lui Ioan Movilă, fost magistrat și deputat în Parlamentul României, decedat la începutul secolului trecut. Ioan Movilă (1846-1904) a întemeiat primele stațiuni de pe litoralul românesc – Eforie și Techirghiol.
După revoluția din `89, Ivonne Movilă, una dintre descendentele demnitarului, a încercat să recupereze o parte din moștenire.
Ca în mai toate cazurile de retrocedare din România, procesul s-a dovedit anevoios din cauza birocrației dar mai ales fiindcă pe terenurile confiscate au fost emise alte rânduri de acte de proprietate și au fost construite cartiere de blocuri sau case.
În cazul proprietăților Movilă, procesul a fost și mai complex deoarece o parte din moștenire fusese deja donată benevol statului român de unul dintre moștenitori.
În 2001 însă, Ivonne Movilă l-a întâlnit pe Georgică Giurgiucanu, un om de afaceri din Constanța. Cei doi au semnat în biroul notarului Jean Andrei din București un contract care spunea că dacă duce la bun sfârșit demersurile, Giurgiucanu primește jumătate din terenuri.
În octombrie 2002, Ivonne Movilă a decedat la 75 de ani, neapucând să intre în posesia fostei averi. Tragicul eveniment nu a fost însă un obstacol pentru Giurgiucanu care abia se încălzise pentru sprintul final.
O investigație penală derulată de DNA a stabilit că în perioada următoare a falsificat o serie de documente și a susținut, în numele Ivonnei Movilă, că avea de recuperat 1250 de hectare de terenuri evaluate la peste jumătate de miliard de euro.
Pe Giurgiucanu nu l-au oprit nici hățișul birocratic și nici faptul că unul dintre fiii lui Ioan Movilă donase prin testament în 1945 o mare parte din avere Academiei Române. Pe acel teren a fost construit și extins, în secolul trecut, cartierul de locuințe Andalchioi.
Giurgiucanu a cerut să primească alte terenuri în locul acestuia. Scopul grupării din care făcea parte afaceristul era acela de a pune mâna gratuit pe terenuri valoroase cum sunt plajele din Mamaia. Giurgiucanu și-a făcut însă norocul pe mâna altcuiva.
Potrivit anchetatorilor, el a fost un pion important, însă cel care a rafinat și a finalizat operațiunea a fost chiar primarul Radu Mazăre, ajutat de prieteni.”, arăta Rise Project într-o investigație din 2019.
Georgică Giurgiucanu. FOTO: facebook.com
Condamnarea din 2019
Unul din multele terenuri pe care Giurgiucanu le-a obținut a fost și unul din Parcul Tăbăcărie din Constanța, chiar pe malul lacului omonim. Un teren de peste 12.000 de metri pătrați, care se afla în proprietatea municipiului Constanța. În februarie 2019, după mai bine de un deceniu de cercetări și procese la diferite instanța, Giurgiucanu a fost condamnat la închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la pachet cu fostul primar Radu Mazăre și mulți alții implicați în afacerile corupte ale acestuia.
Conform minutei sentinței date de Înalta Curte, “condamnă pe inculpatul Giurgiucanu Georgică la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru instigare la complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată (...), condamnă pe acelaşi inculpatul la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată (...), condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (...), contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul Giurgiucanu Georgică urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a -II- a şi b) C.pen. (1969).”
Terenul din Parcul Tăbăcărie, înapoiat Constanței
Aceeași minută arată că, “În baza art. 397 alin. (3) C.pr.pen. raportat la art. 256 C.pr.pen. şi art. 25 alin. (3) C.pr.pen. dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa”. Printre terenurile care trebuie să revină în patrimoniul municipiului Constanța se află și “terenul intravilan, în suprafaţă de 12.129 mp, intabulat în CF nr. 41984, cu nr. cadastral 15458, situat în Constanţa, zona Lac Tăbăcărie”. Aceste este exact terenul aflat încă în proprietatea lui Georgică Giurgiucanu.
Azi, acel teren care valorează milioane de euro, este o groapă de gunoi.
Gunoaiele de pe terenul lui Georgică Giurgiucanu. FOTO: NWR
Pierderea este, însă, în primul rând a constănțenilor, văduviți de o bucată masivă de parc într-un oraș care nu e deloc generos în spații verzi. Ba chiar dimpotrivă.
De ce este acel teren o groapă de gunoi? Proprietarul, evident, nu se poate ocupa de salubrizare, fiind la închisoare, și nici nu a simțit nevoia să delege misiunea.
Primăria, pe de altă parte, nu poate interveni pe un teren privat. Efectul este perpetuarea statutului de groapă de gunoi al terenului lui Giurgiucanu.
Făgădău zice că a făcut demersuri
Newsweek România l-a contactat pe primarul Decebal Făgădău pentru explicații. “Am făcut demersuri pentru recuperarea tuturor terenurilor asupra cărora ICCJ s-a pronunțat”, a răspuns acesta în scris. Newsweek România a solicitat lămuriri suplimentare. Până la ora publicării, acestea nu au venit.
După ce Înalta Curtea i-a condamnat pe Giurgiucanu, Mazăre și restul, prin Consiliul Local Constanța a trecut o singurp hotărâre care ar putea avea legătură cu demersurile de recuperare a terenului. Este vorba de HCL 298 din iulie 2019, “HOTARARE DE CONSILIU PRIVIND APROBAREA UNOR PRECIZĂRI REFERITOARE LA APLICAREA PREVEDERILOR REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL APROBAT PRIN HCL 415/2003 - ACTUALIZARE PUZ (Plan de Urbanism Zonal – n.r.) LAC TĂBĂCĂRIE”, cum apare pe site-ul Primăriei. În mod ciudat, însă, titlul HCL nu trimite la nici un document, așadar este un mister ce conține.
HCL 298/2019 trimite la HCL 415/2003 - PUZ-ul Lac Tăbăcărie, Hotărâre disponibilă pe site-ul Primăriei Constanța.
PUZ-ul Lac Tăbăcărie din 2003. Săgeata roșie indică peninsula hașurată care este acum în proprietatea lui Goergică Giurgiucanu. FOTO: Primăria Constanța
Că primarul Făgădău știe că terenul a ajuns un focar de infecție este dovedit de o HCL din 2017 prin care lui Giurgiucanu i s-a mărit impozitul pe teren cu 300% tocmai din acest motiv. După trei ani, însă, problema a rămas.
