EXCLUSIV Consilierul președintelui Ucrainei: Vrem să mutăm țara în UE. Vă rog să ne acordați o șansă

DE Sidonia Bogdan | Actualizat: 22.11.2021 - 13:43
Consilierul președintelui Ucrainei. Foto: president.gov.ua

Ihor Zhovkva, consilierul președintelui Ucrainei, a explicat, într-un interviu exclusiv pentru Newsweek România, care sunt progresele făcute de Ucraina în drumul spre integrarea euro-atlantică.

SHARE

Newsweek România: Ucraina este într-un război hibrid cu Federația Rusă, iar una dintre arme într-un astfel de moment este dezinformarea. Există dezinformare în Ucraina referitoare la vaccinare în spatele căreia să suspectați acțiuni ale Federației Ruse?

Ihor Zhovkva: Suntem principala țintă a mesajelor anti-vaccinare. Campania anti-vaccinare este foarte puternică. Mesajele sunt persuasive, diseminate profesionist. Lucru care ne duce la ideea că este o campanie coordonată din alte țări, precum cea pe care ați menționat-o.

 

Și cum sunt diseminate, sunt bazate aceste teze pe dovezi științifice?

Nu au dovezi, există doar zvonuri sau, cum să vă spun, niște gânduri împrumutate de la așa-zise surse științifice. Eu personal nu am văzut nicio dovadă că acest vaccin ar fi nociv. Ce putem să facem împotriva acestei campanii de dezinformare este să căutăm informații din surse oficiale, din partea Ministerului Sănătații.

Din păcate, nu trebuie să uitați că avem teritorii ocupate în Donbas, oamenii comunică între ei, cei din teritoriile ocupate cu rudele de pe teritoriul Ucrainei și, contactându-și rudele și prietenii, răspândesc și zvonuri. Apropo, noi nu cunoaștem situația completă despre COVID pe teritoriul armat din Donbass.

Situația este foarte gravă acolo, pentru că vaccinul rusesc nu funcționează. Și nu au alte vaccinuri. Autoritățile ruse nu lasă nicio instituție umanitară, nici măcar Crucea Roșie, nici Organizația Mondială a Sănătății, să inspecteze situația de acolo. Același lucru e valabil și pentru Crimeea.

Deci, da, problema există. Dar există și o parte bună, în ultima lună tot mai mulți oameni au început să se vaccineze.

Citește și: NYT: Serviciile americane și britanice, tot mai convinse că Putin mai vrea o parte din Ucraina

 

Cum rămâne cu vocile din zona bisericii? Au susținut vaccinarea în Ucraina?

Bună întrebare, buna întrebare. Pentru că avem Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a fost înființată recent și a fost confirmată de patriarhul Constantinopolului. Ei sunt pentru vaccinare, dar din păcate apare și așa-numita Biserică Ortodoxă Rusă, care este încă reprezentată la Kiev. Există o informație potrivit căreia această biserică ar putea sta în spatele protestelor, acelor acțiuni anti-vaccinare.

Din nou, eu personal, nu am nicio dovadă sau altceva. Dar, din păcate, ei îi influențează pe credincioși, pe credincioșii care, știți, cred că ar fi un cod al diavolului, un cip într-o nouă versiune sau orice altceva. Sunt lucruri stupide, dar oamenii chiar le cred, aceasta este problema. Biserica rusă este foarte bună în propagandă.

 

Revenind la politica externă a Ucrainei, Parteneriatul Estic este fracturat. Ucraina, Republica Moldova și Georgia au decis să se desprindă de celelalte trei țări din fostul spațiu ex-sovietic care au dovedit că se opun unui proces accelerat de integrare europeană. Cum cooperează, de fapt, aceste trei țări pro UE pentru a obține obiectivul apartenenței la Uniunea Europeană?

Ucraina a fost și va fi foarte ambițioasă în ceea ce privește integrarea sa europeană, scopul nostru final este de a deveni cât mai repede membru al Uniunii Europene.  Când vine vorba de Parteneriatul Estic, poziția noastră a fost aceasta: luăm tot ceea ce ne ajută în acest drum către aderarea la Uniunea Europeană și lăsăm deoparte tot ceea ce nu ne ajută să atingem acest scop final.

Așa că am urmat sfatul Bruxelles-ului și am început să ne coordonăm eforturile mai întâi pe componenta comercială. În 2018, am creat primul trio de asociații reunite la nivelurile miniștrilor Economiei. Apoi această practică a dispărut, iar când președintele Vladimir Zelensky a venit la putere, am apărut din nou cu această idee a eforturilor coordonate ale unor țări care împărtășesc aceleași valori.

De aceea, atunci când Georgia a venit cu inițiativa de a avea acest summit al țărilor asociate la Batumi, președintele a participat. Vă amintiți că am avut declarația de la Batumi, care era foarte ambițioasă și care spune clar despre perspectivele europene ale Ucrainei.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la summit, a fost prezent la semnarea declarației. Deci, asta înseamnă că Bruxelles susține această idee, din câte înțelegem noi. Și apoi, mai târziu, am avut un summit UE destul de reușit în Ucraina, în octombrie. Urmează summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc pe 15 decembrie anul acesta, sperăm în format off-line.

În al doilea rând, despre probleme economice concrete din cadrul Parteneriatului Estic, pentru că până la urmă este vorba de economie, este vorba de oamenii care trăiesc în aceste țări și care vor să obțină mai mult din integrarea europeană - da, am avut liberalizarea vizelor încă din 2017, dar acum trebuie să avem noi realizări care pot rezulta din integrarea europeană și care reprezintă prezentul.

Așa că dorim să avem o nouă declarație ambițioasă în cadrul summitului UE-Ucraina.

Citește și: Vladimir Putin acuză Occidentul că „agravează” tensiunile în Ucraina și în Marea Neagră

 

Vedeți mai degrabă o integrare europeană împreună cu Moldova și Georgia, nu una singulară, cum s-a întâmplat în cazul Croației?

Suntem împreună pe acest drum, pentru că Georgia și Republica Moldova vizează aceeași direcție ca noi.

În primul rând, vom merge din nou înainte cu agenda noastră de integrare. Am reușit deja să obținem evaluarea îndeplinirii Acordului de Asociere de către UE.

Acum vom face o evaluare comună a acordului în ideea de a fi adoptat și modernizat, au fost deja adoptate câteva amendamente noi. De pildă, amendamentul 27 privind energia, amendamentul 17 privind sfera digitală. Deoarece progresul Ucrainei continuă, acest acord e depășit.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali al Ucrainei.

În paralel, vom face negocieri bilaterale cu țări care ar putea confirma că atunci când Ucraina va fi pregătită, țara X sau Y va sprijini Ucraina pe drumul european. Am încheiat deja declarații cu trei state baltice,  cu Polonia și recent cu Slovacia. Negociem și cu România.

Tocmai am venit de la negocieri cu secretarul dumneavoastră din Ministerul Afacerilor Externe, pentru a negocia această opțiune. Deci aceasta este o altă cale, abordarea regională.  

Nu este doar în Constituția Ucrainei, este în inimile și mințile oamenilor pentru că am avut două revoluții și ambele au fost dedicate aspirațiilor europene ale poporului meu. Oamenii vor să trăiască în familia europeană.

Ucrainenii și-au dorit să iasă de pe orbita Rusiei. Și-au sacrificat viața în timpul revoluției. Și-au sacrificat viața, ducând acum războiul împotriva Rusiei și nu mai doresc să facă parte din Imperiul Rus reînnoit. Ei nu vor să fuzioneze într-un singur stat cu Rusia, cum se întâmplă nefericit acum cu Belarus. Așa că vrem să ne mutăm în Uniunea Europeană, vrem să trecem la NATO și vom face tot, tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv.

Citește și: Ucraina vrea să cumpere armament occidental „defensiv” împotriva „agresivităţii” ruseşti

 

Cred că numai Ucraina și-a modificat Constituția pentru a include în scris obiectivul integrării europene. Puteți explica publicului românesc ce anume înseamnă asta? Nu vă este teamă că, dacă acest proces de integrare va fi unul prea lung și anevoios, poate cetățenii ucraineni vor fi dezamăgiți? O promisiune electorală care nu este ușor de realizat.

De obicei avem sondaje de opinie referitoare la integrarea Ucrainei în UE, precum și în NATO.

Înainte cu 10 ani, chiar și cu șapte ani înainte de începerea agresiunii ruse, numărul celor care susțineau integrarea euro-atlantică era mai puțin de 50%.

Acum, conform sondajelor de opinie, este mai mult de 60%, până la 65% și chiar până la 70%

Ca reacție, avem nevoie ca poporul nostru ucrainean să vadă și rezultate concrete. Am văzut un atfel de rezultat concret chiar în timpul recentului summit din Ucraina, am ajuns în sfârșit să creăm un acord în domeniul aviației între Ucraina și UE care să permită tuturor companiilor din Uniunea Europeană să vină în Ucraina, să stabilească mai multe zboruri, să stabilim chiar zboruri între orașele Ucrainei.

Asta înseamnă că vor fi bilete mai ieftine pentru cetățenii noștri, mai multe garanții în timpul zborului, atunci când zborul este amânat sau anulat, vei avea dreptul să obții compensația etc, etc. Acesta este un rezultat concret după liberalizarea vizelor în 2017.

Dar avem nevoie de mai mult. De exemplu, economia noastră, industria noastră, există o cerință internă pentru integrarea ei pe piața economică a UE. 

De aceea negociem în prezent cu Uniunea Europeană un așa-zis regim industrial fără vize, care ar duce la o integrarea economică mai profundă a industriei Ucrainei pe piața economică. Ea presupune deschiderea accesului produselor industriale de pe piața ucraineană și a statelor membre UE pe baza recunoașterii reciproce a evaluărilor conformității produselor.

Așadar, un alt exemplu concret ale realizărilor în acest proces de integrare europeană.  

Dar ceea ce am dori noi din partea Bruxellesului este să nu apară cu o nouă listă de revendicări. Ca principiu, mi se pare corect ca de la început să ni se dea o listă completă de cereri.

Dar reamintim Bruxelles-ului că acesta este un acord bilateral, nu numai Ucraina ar trebui să facă ceva în cadrul Acordului de Asociere, ci și UE trebuie să își facă partea. Aceasta este motivul pentru care evaluarea este reciprocă.

Uniunea Europeană își evaluează acțiunile, Ucraina își evaluează acțiunile. Și când trebuie să facem upgrade, facem upgrade. Dar până la urmă, da, merităm dreptul de a fi considerați europeni care au șansa de a începe o sesiune de negocieri cu Uniunea Europeană. Poate că nu le vom termina în decurs de un an sau câțiva ani, dar măcar vă rog să ne acordați o șansă, cu condiția să fim informați că îndeplinim Acordul de asociere. Aducem valoare suplimentară economiei, contribuim deja la economia UE.

Contribuim, de asemenea, la securitate europeană nu doar luptând împotriva uneia dintre cele mai puternice armate din lume, dar contribuim la operațiuni comune ale UE.

 

Conflictele de pe teritoriilor celor trei state reprezintă un obstacol major care împiedică aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Credeți că o abordare comună a acestor conflicte, la pachet, ar duce mai ușor la rezolvarea lor?

Da, absolut. Aceste probleme sunt un interes evident pentru toate cele trei state, toate suferă de agresiunea rusă.  Și de aceea, de exemplu, când președintele nostru a venit la Batumi, a dorit să viziteze linia de frontieră administrativă pentru părțile ocupate ale Georgiei. La fel, când vorbim cu președintele Maia Sandu al Moldovei, mereu am pus problema Transnistriei.

Recent, vicepreședintele a vorbit la telefon cu ea, iar subiectul principal al convorbirii telefonice a fost cu siguranță problema gazelor. Știți că am furnizat Republicii Moldova cantități suplimentare de gaz rapid, pe care le returnează când situația va fi mai bună pentru ei.

 

Înțelegem cât de importantă este Transnistria pentru securitatea Ucrainei. Trebuie să ne coordonăm abordarea și să vorbim pe o voce comună atât Bruxelles-ului, cât și altor state membre ale Uniunii Europene.

Când noi inițiative în ceea ce privește securitatea colectivă europeană apar, ca de exemplu recenta inițiativă a Franței de a organiza Summitul European de Apărare, în prima jumătate a anului viitor, precizăm clar dacă vorbim despre securitatea europeană. Nu poți evita situația din Ucraina, nu poți evita situația din Moldova, cu Transnistria, sau Georgia. Să nu credeți că se va opri doar aici.

Din păcate, vedem ceea ce face Belarus la granițele unor state membre UE. Când Lituania a suferit din cauza fluxurilor de migrație ilegală provenind din Belarus și a dorit să își întărească granița, Ucraina este cea care a furnizat imediat 100 de kilometri de sârmă ghimpată și vom face același lucru pentru alte state.

Citește și: NATO avertizează Rusia cu privire la orice acțiune agresivă la frontieră cu Ucraina

 

Anual, Comisia Europeană publică un raport privind reformele făcute de Ucraina. Comisia Europeană este de regulă critică în aceste rapoarte, inclusiv cu statele membre UE. Pe de altă parte, au existat decizii controversate ale Curții Constituționale care au vizat blocarea luptei anticorupție la care s-a angajat Ucraina în fața UE. 

Am avut această problemă cu Curtea Constituțională în urmă cu câteva luni, când a încercat să blocheze unele legi privind lupta anti-corupție în Ucraina. Și nu a fost vorba doar de această chestiune, ci și de alte legi blocate, cum ar fi cea referitoare la sistemul de învățământ.  

Președintele Ucrainei a fost foarte rapid, a făcut niște acțiuni necesare pentru a debloca situația. A schimbat reprezentantul la Curtea Constituțională, a destituit alți doi reprezentanți, și acum a început noul concurs pentru a avea cei doi noi judecători constituționali. Un concurs care se va petrece sub monitorizare internațională.

Dar dacă mă întrebați despre reformele pe care le realizează Ucraina, am adoptat două legi majore care au început deja procesul de reformă judiciară.

Cele două instituții, Consiliul Înalt de Justiție și Comisia de Învățământ de Înaltă Calitate a Judecătorilor vor selecta noii judecători. Cele două comisii și începerea procesului de selecție se va face cu participarea experților internaționali.

Reforma judiciară merge pe reformă anticorupție. Acum vom avea Biroul Național Anticorupție al Ucrainei care va funcționa ca instituție executivă, parte a guvernului. Are investigații, rezultate concrete. Am creat și Înalta Curte specială pentru Anticorupție, care dă deciziile.

Cred că ne mișcăm foarte bine în acest sens, dar cu siguranță mai trebuie realizate și alte lucruri.

Nu știu dacă este relevantă pentru UE, mai mult pentru NATO,  reforma în serviciul de securitate al Ucrainei. Așa că acum când am reușit să adoptăm această clauză importantă a sistemului judiciar, reforma în domeniul anticorupție va continua cu serviciul de securitate al Ucrainei. Urmează ca Parlamentul  să adopte o nouă lege,  președintele să o promulge.

Avem această așa-numită echipă de sprijin a ambasadorilor G-7, ei se întâlnesc regulat cu președintele Zelensky, cu miniștri, cu membrii Parlamentului, cu prim-ministrul și se sfătuiesc cum să continue reforma. Uneori ne critică, alteori sunt de acord cu pașii făcuți.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.