Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus un amplu pachet de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, pentru anul 2023. Fondurile ar urma să fie acordate sub formă de împrumut în condiții foarte avantajoase.
Potrivit Comisiei Europene, sprijinul UE, în medie de 1,5 miliarde de euro pe lună, va ajuta la acoperirea unei mari părți din nevoile de finanțare pe termen scurt ale Ucrainei pentru 2023, pe care Kievul și Fondul Monetar Internațional le-au estimat la 3-4 miliarde de euro pe lună.
Citește și: Magnatul Amazon, Jeff Bezos, își va dona miliardele în slujba omenirii
Aceasta ar ajuta Ucraina să asigure stabilitatea macrofinanciară, să mențină funcționarea serviciilor publice critice și să ajute la refacerea infrastructurii cheie distruse în războiul cu Rusia. Pentru a asigura fondurile pentru împrumuturi, pe care Ucraina va trebui să le ramburseze în termen de 35 de ani, Comisia ar ieși pe piețele de capital, transmite Reuters.
Citește și: SUA poartă negocieri secrete cu Rusia la Ankara. Participă seful spionajului rus
Vestea a fost primită cu entuziasm la Kiev. „Acest lucru arată o adevărată solidaritate a UE”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter, după ce Comisia Europeană și-a dezvăluit planul. „Împreună rezistăm agresiunii Rusiei, împreună vom reconstrui Ucraina, împreună vom fi în UE”, a mai scris președintele ucrainean.
Dar există o problemă: Ungaria nu vrea să contribuie la asistența comună.
"Am precizat că Ungaria este pregătită să sprijine Ucraina, dar nu dorim să contribuim la niciun nou împrumut care urmează să fie luat de UE", a declarat ministrul de Finanțe Mihaly Varga, citat de Reuters.
Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, a declarat la rândul său că Budapesta este dispusă să-și plătească partea din sprijinul financiar pentru Ucraina, dar ar prefera să o facă în plan bilateral mai degrabă decât în cadrul unui împrumut comun de tipul celui convenit pentru a finanța planurile de redresare post-pandemie.
„Acum ne cer din nou să aprobăm ceva cu care nu am fost niciodată de acord în principiu. Există luarea deciziilor în comun, așa că dacă nu suntem de acord cu acest lucru, această decizie nu poate fi luată” , a avertizat Gulyas într-un briefing de presă la Budapesta, potrivit Reuters.
Într-adevăr, propunerile trebuie aprobată de Parlamentul European și de cele 27 de state membre ale UE. Deci, Ungaria are pârghiile prin care ar putea bloca acest plan pentru Ucraina.
Dar de ce se situează Budapesta pe această poziție?
Există o motivație ce ține de ”realpolitik”.
În acest moment, Ungaria este lipsită de fondurile din PNRR, blocate de Comisia Europeană. Și este aproape să rămână și fără mare parte din fondurile de coeziune, ca urmare a declanșării mecanismului privind statul de drept, de către parlament și Comisie.
Ungaria se confruntă în prezent cu o situație economică extrem de dificilă. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE.Moneda națională înregistrează minime istorice, în timp ce Banca Naţională a Ungariei a introdus o dobândă de 18% la depozitele în forinţi. Guvernul a decis plafonarea prețurilor la produsele de bază, dar experiența unor măsuri similare luate în trecut, în cazul combustibililor, nu este dintre cele mai bune. Plafonarea a adus mai multă dezordine pe piață și a generat crize de aprovizionare. În plus, nu a contribuit la potolirea inflației, care a rămas cea mai ridicată din regiune, printre statele membre UE.
Pentru a evita pierderile financiare ( numai PNRR-ul se cifrează la 7 miliarde de euro), Budapesta a promis că se va conforma cerințelor de la Bruxelles. A dat asigurări că va revizui legislația privind achizițiile publice și conflictul de interese și va elabora noi legi ale justiției.
Atunci când își declară opoziția față de finanțarea Ucrainei de către Uniunea Europeană, Viktor Orban încearcă să forțeze mâna instituțiilor europene pentru ca Budapestei să-i fie deblocat PNRR-ul și, de asemenea, să îndepărteze pericolul pierderii fondurilor de coeziune.
Dar dacă opoziția Ungariei ține de o convingere strategică mai profundă?
Viktor Orban, un naționalist conservator, rămâne unul dintre puținii lideri europeni care au menținut relații bune cu președintele rus Vladimir Putin.
În această perioadă, guvernul ungar desfășoară o furibundă campanie internă prin care acuză că sancțiunile împotriva Rusiei sunt cele care au cauzat problemele economice ale țării. Orban pregătește o consultare populară prin care să respingă sancțiunile europene la adresa Rusiei.
El ar putea folosi aceasta ca un mandat pentru a zădărnici, pe mai departe, politica de sancțiuni a UE și jocul său de partea Moscovei ar putea fi văzut într-un cadru politic mai larg: dacă Rusia își propune să rescrie ordinea globală (în detrimentul Occidentului și al lumii liberale, desigur) atunci de ce nu s-ar număra Ungaria printre beneficiari?
Un militar de rang înalt din România spunea recent, într-o discuție informală cu mai mulți jurnaliști, că îndoctrinarea cu ideile vehiculate de Viktor Orban se resimte tot mai mult printre omologii săi ungari cu care intră în contact.
